Dragă, facem cum zici tu!

Iată o combinaţie perfectă pentru un conflict de toată frumuseţea în familie.

Presiunea anturajului + un soţ pasiv = conflict.

Iată şi un exemplu: Avram şi nevasta, Sarai. În textul din Geneza 16:1-6 aflăm că Sarai încearcă să-L ajute pe Dumnezeu, apelând la metodele anturajului. Mare greşeală. Dar parcă şi mai catastrofală ni se pare pasivitatea, indiferenţa soţului. Sarai îi oferă lui Avram o soluţie greşită la problema lor. O rezolvare din afara Cuvântului lui Dumnezeu. Avram acceptă. De ce ? Păi, vine de la soţioara lui dragă. Cum să o refuze??

Nu vreau să spun că noi bărbaţii nu trebuie să ascultăm de soţiile noastre niciodată. Oooo, nu! Cred că uneori, a asculta de soţie este cel mai înţelept lucru pe care poţi să-l faci. Sper ca soţia mea să citească aceste rânduri. De aia le-am scris îngroşate, ca să le vadă . Dar cu nici un chip nu abdica de la rolul de conducător spiritual.
Şi dacă totuşi te laşi convins de soţie să faci ceva ce nu este pe placul lui Dumnezeu, crezi că soţia va fi împlinită? Mai gândeşte-te! Şi mai citeşte Geneza 16:5. Nevasta tot pe soţ se răzbună şi se enervează. Păi, de ce?

Sarai îi trânteşte în faţă problema pe care o au amândoi. Care este soluţia lui Avram? Avram răspunde: “Fă-i ce-ţi place”.

Păi, Avram ce avea de făcut? De ce nu a căutat o soluţie? Poate era ocupat? Poate tocmai începea meci în direct? Sodoma contra Gomora ( cred că s-a încheiat la egalitate )

“Dragă, facem cum zici tu”.

Nu întotdeauna este politicos şi sănătos să spunem soţiei: “dragă, facem cum zici tu”!

Uneori trebuie să spunem soţiei: “Dragă, facem cu zice EL”!

De ce tac bărbaţii, încă?

Revin la acest subiect http://ambasadorul.wordpress.com/2007/11/26/de-ce-tac-barbatii/

Motivul pasajului din Geneza este unul teologic. Motivul cărţii Geneza nu este istoric sau cronologic. Moise vrea să îl cunoaştem mai bine pe Dumnezeu. Şi aflăm că Dumnezeu intevine, acţionează şi vorbeşte acolo unde este haos, întuneric, dezordine şi face lumină, aduce viaţă şi ordine.Asta înseamnă că bărbatul care vrea să umble după chipul lui Dumnezeu ştie ce are de făcut! Bărbatul reflectă imaginea lui Dumnezeu atunci când vorbeşte acolo unde este haos şi dezordine.

Când lucrurile din jurul meu devin haotice, trebuie să vorbesc. Trebuie să acţionez, trebuie să zic ceva, să fac ceva. Nu trebuie să tac. Dacă tac în acele momente, voi fi ca Adam în grădină ( probabil că s-a ascuns în păpuşoi )

Atunci când bărbaţii credincioşi tac, rezultatul este haosul. Asta s-a întâmplat cu Adam, Avraam, Lot, Betuel, Isaac şi alţii. Când bărbatul refuză să acţioneze conform imaginii lui Dumnezeu, lucrurile devin dezordonate. Tăcerea mea ca şi bărbat va afecta şi relaţiile cu ceilalţi. În fiecare situaţie, când bărbatul tace şi încearcă astfel să evite situaţiile dificile, ghiciţi cine simte nevoia să intervină? Exact!

Femeia!

Ce s-ar fi întâmplat dacă Adam intervenea?

Vreo idee? Eu m-am gândit la câteva scenarii!

3 Ioan, 3 oameni!

Fiecare creştin este o mărturie, fie bună, fie rea. Fie ajutăm adevărul, fie îl ascundem. Oriunde sunt oameni sunt şi probleme. Însă, întrebarea este alta: sunt eu parte din problemă sau parte din rezolvarea problemei?

La biserică duminică dimineaţă s-a predicat din epistolei a treia a lui Ioan. O epistolă caldă, prietenoasă. Am întâlnit trei bărbaţi. Trei inimi.

Dimitrie.

Omul care poate fi imitat. Omul model. Omul despre care nu poţi vorbi decât de bine.

Cum să ştiu dacă cineva merită urmat sau nu? Uită-te la viaţa lui şi la faptele pe care le face. “Cine face binele, este din Dumnezeu”. Uită-te la reputaţia lui. “Toţi mărturiesc bine despre Dimitrie”.

Mai avem astăzi astfel de oameni cărora să le urmezi exemplul? Eu cred că da! Doar ţine ochii deschişi şi îi vei vedea.

Diotref.

Un om căruia “îi place să aibă întâietatea”.

Avem fiecare din noi câte un pic din Diotref.

Iată cauza multor probleme! Vrem să fim primii.

Problema lui nu era teologia incorectă, ci mândria şi aroganţa. Un om care iubeşte bârfa. O boală naţională la noi românii. Cei care se vor importanţi folosesc bârfa ca să demonstreze că ei ştiu ceva ce nimeni altcineva nu ştie. Bârfa le dă senzaţia de VIP. Un om care foloseşte intimidarea atunci când cineva i se împotriveşte.

Gaiu.

Un om care “umblă în adevăr”. Întrega viaţă a lui Gaiu este împachetată în Adevăr. Un om care mărturiseşte. Un om care trăieşte ceea ce mărturiseşte. Trăieşte şi numai apoi predică altora.

Gaiu umblă în adevăr. Ca să poţi umbla în adevăr trebuie mai întâi să cunoşti adevărul. Nu poţi umbla în adevăr din greşeală, din nimereală. Nu te poţi “pierde” în adevăr. Adevărul trebuie ştiut. În adevăr se umblă. Nu se fuge. Nu se ţopăie. Nu se goneşte. Se umblă. Este nevoie de consitenţă şi consecvenţă. Pas cu pas. Este ca şi un început de traseu la munte. Nu te apuci să sprintezi spre vârful muntelui. O iei uşor şi disciplinat, pas cu pas. Aşa se umblă şi în adevăr. Pas cu pas, zi de zi.

De unde ştiu că umblu pe calea cea bună a adevărului? Dragostea pentru alţii este ceea ce “transpir”.

Tu cine eşti?

Eu aş vrea să fiu un Gaiu. Sau un Dimitrie. Că de Diotrefi…e plin!