Sabia în vale şi toiagul pe munte

În timp ce Iosua este jos luptând cu duşmanul, Moise, Aron şi Hur se luptă pe munte. Ciudată pregătire pentru luptă.

De ce se duc acolo ? Nu-i nici un Amalec acolo pe munte! Avem nevoie de ei aici jos !

Ex.17:11 „Cînd îşi ridica Moise mîna, era mai tare Israel; şi cînd îşi lăsa mînă în jos, era mai tare Amalec.”

Moise ştie că biruinţa din vale se câştigă pe munte.

Cu toiagul lui Dumnezeu în mână, Moise în mod vizibil demonstra că numai puterea şi prezenţa lui Dumnezeu făcea ca ei să fie mai tari decât Amalec. Toiagul simboliza dependenţa lor de prezenţa lui Dumnezeu.

Aron şi Hur formează un grup de rugăciune alături de Moise.

Toiagul lui Dumnezu a devenit punctul în care fiecare ochi din armata lui Dumnezeu se uita în timp ce se lupta cu duşmanul. Era locul în care se hotărea cine va birui.

Steagul în sine nu are nici o putere. Dar drapelul semnifică pentru toţi soldaţii care stau în linie de luptă în spatele lui, ce forţă, ce resurse şi ce puteri le stau la dispoziţie. Când copii lui Dumnezeu se adună sub steagul lui Dumnezeu, asta înseamnă că la dispoziţia noastră stă puterea lui Dumnezeu stau resursele lui Dumnezeu.

Săptămâna viitoare vom porni un război spiritual aici la Haţeg. Vom avea o săptămână de evanghelizare. Dar încă de pe acum, vrem să ridicăm drapelul şi să ne adunăm sub steagul lui Dumnezeu. Vrem să stăm sun puterea lui Dumnezeu. De aceea, în fiecare seară ne întâlnim la ora 18.oo şi ne rugăm pentru următoarea săptămână.

După ce au câştigat lupta,

„Domnul a zis lui Moise: ,,Scrie lucrul acesta în carte, ca să se păstreze aducerea aminte, şi spune lui Iosua că voi şterge pomenirea lui Amalec de subt ceruri. Moise a zidit un altar, şi i -a pus numele ,,Domnul, steagul meu.”

Moise a scris în carte ca nu cumva să creadă Iosua că el e cel mai grozav.

Moise a zidit un altar : DOMNUL STEAGUL MEU

- el nu a făcut un monument

- el nu i-a dat o diplomă lui Iosua

- a recunoscut că atunci când steagul lui Dumnezeu este ridicat, este victorie.

Ps.20:5 „Atunci noi ne vom bucura de biruinţa ta, şi vom flutura steagul în Numele Dumnezeului nostru. Domnul să-ţi asculte toate dorinţele tale!

Ps.60:4 „Ai dat celorce se tem de Tine un steag, ca să -l înalţe spre biruinţa adevărului.”

Cântarea C 2:4 „El m`a dus în casa de ospăţ, şi dragostea era steagul fluturat peste mine.”

Ce învăţăm de la IEHOVA NISI ?

1. VICTORIA NU ESTE ÎNTODEAUNA UŞOARĂ, DAR ÎNTODEAUNA AR TREBUI SĂ FIE POSIBILĂ.

Unii ne confruntăm de ani de zile cu anumite păcate. Aşa cum evreii s-au luptat o zi întreagă cu Amalec; şi noi ne zbatem cu încercări şi ispite pe o perioadă lungă de timp până vom vedea victoria. Unii au renunţat la luptă; alţii se simt descurajaţi pentru că nu cred că este vreo şansă de biruinţă şi de eliberare.

Pretinde adevărul din Romani 8:37 „Totuş în toate aceste lucruri noi sîntem mai mult decît biruitori, prin Acela care ne -a iubit. 38 Căci sînt bine încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpînirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, 39 nici înălţimea, nici adîncimea, nici o altă făptură (Sau: zidire.), nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Isus Hristos, Domnul nostru.”

1 Ioan 5:4 „pentrucă oricine este născut din Dumnezeu, biruieşte lumea; şi ceeace cîştigă biruinţă asupra lumii, este credinţa noastră.”

2. TREBUIE SĂ MIJLOCIM ÎN RUGĂCIUNE ŞI SĂ RĂMÂNEM ÎN ASCULTARE.

Moise s-a ocupat de rugăciune pe munte, iar Dumnezeu s-a ocupat de biruinţă în vale. Trebuie să lucrăm din greu şi să ne rugăm din greu.

Cineva spunea „roagă-te ca şi când totul ar depinde de Dumnezeu, şi lucrează ca şi când totul ar depinde de tine.”

1 Tim.6:12 „Luptă-te lupta cea bună a credinţei;”

Porv.21:31 „Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului.”

3. AVEM NEVOIE DE PARTENERI CARE SĂ LUPTE CU NOI ŞI SĂ SE ROAGE CU NOI.

Am fost creaţi să fim într-o comunitate cu alţii, pentru că viaţa este prea grea să o poţi trăi singur.

Mulţi dintre noi avem poveri care au ajuns prea grele să le ducem singuri. Moise a avut nevoie de ajutor în rugăciune.

Soldaţii aveau nevoie unul de altul ca să poate birui.

Slăvesc pe Domnul pentru cei are aţi venit la rugăcine în fiecare seară! Mulţumesc! Sunteţi o adevărată binecuvântare!

Dacă pierzi teren în lumea spirituală, dacă pierzi bătălii, este pentru că ai încetat să te rogi. Continuăm să ne rugăm!

Sunt în Oradea

Vreau doar să mulţumesc tuturor celor care v-aţi rugat pentru familia noastră. 

Domnul a ascultat rugăciunile şi ne-a oferit harul şi mângâierea Lui şi în momente ca acestea.

Vă mulţumesc şi Domnul să vă răsplătească.

Noapte bună!

Avem steag, nu mai plangeţi!

“Moise a zidit un altar, şi i-a pus numele “Domnul, steagul meu”. Exod 17:15

IEHOVA NISI

Poporul evreu a trecut aşa de uşor şi de atât repede de la laudă la protest. Au cântat laude şi apoi s-au enervat pentru că nu mai aveau apă. Au găsit apă dar era amară, şi când Moise a aruncat un lemn în apă, ea s-a îndulcit. Evreii apoi comentează din nou, de data aceasta pentru că le este foame. Dumnezeu face să cadă pâine din cer şi carne.

Când poporul ajunge la Refidim, ajunge din nou însetat. Şi ca de obicei se răzbună pe conducător, pe Moise:

„Atunci poporul a căutat ceartă cu Moise. Ei au zis: ,,Dă-ne apă să bem!”

Moise este adus la limita disperării şi strigă către Dumnezeu: „Moise a strigat către Domnul, şi a zis: ,,Ce să fac cu poporul acesta? Încă puţin, şi au să mă ucidă cu pietre. Domnul a zis lui Moise: ,,Treci înaintea poporului, şi ia cu tine vreo cîţiva din bătrînii lui Israel; ia-ţi în mînă şi toiagul cu care ai lovit rîul, şi porneşte! Iată, Eu voi sta înaintea ta pe stînca Horebului; vei lovi stînca, şi va ţîşni apă din ea, şi poporul va bea. Moise a făcut aşa, în faţa bătrînilor lui Israel.”

Toiagul din mâna lui Moise are o semnificaţie specială.

Ex.4:2-4 „Domnul i -a zis: ,Ce ai în mînă? El a răspuns: Un toiag. Domnul a zis: Aruncă -l la pămînt. El l -a aruncat la pămînt, şi toiagul s`a prefăcut într`un şarpe. Moise fugea de el. Domnul a zis lui Moise: Întinde-ţi mîna, şi apucă -l de coadă. El a întins mîna şi l -a apucat; şi şarpele s`a prefăcut iarăş într-un toiag în mîna lui. ,Iată`, a zis Domnul, ce vei face, ca să creadă că ţi s`a arătat Domnul, Dumnezeul părinţilor lor: Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.”

De atunci, ori de câte ori Moise ridica toiagul, era o readucere aminte a faptului că DUMNEZEU ESTE PREZENT ACOLO.

- Moise a trimis plăgile peste Egipt cu acel toiag

- A despicat Marea Roşie

Şi acum acelaşi toiag loveşte stânca şi curge apă.

Acest toiag nu este unul magic aşa cum se citeşte prin cărţile cu Harry Potter.

Acest toiag reprezintă în schimb mâna sfântă şi atotputernică a lui Dumnezeu, este braţul plin de forţă divin a unui IEHOVA care îşi păstrează promisiunile. Era felul lui Dumnezeu de a le arăta că EL este cu ei.

Evreii comentează, cârtesc şi se răzvrătesc.

Sunt sigur că Moise ar fi vrut să ia toiagul şi să-i lovească pe vreo câţiva dintre ei, ca să le fie învăţătură de minte.

Dar Dumnezeu îi cere să lovească stânca. Stânca, nu oamenii. Dumnezeu oferă un înlocuitor pentru pedeapsa pe care oamenii o meritau.

Toiagul din mâna lui Moise semnifica PREZENŢA LUI DUMNEZEU CU EI.

În timp ce la Refidim, evreii încearcă să-şi aline setea şi foamea după un drum obositor, amaleciţii îi atacă. Amalek este urmaşul lui Esau şi sunt duşmanii poporului lui Dumnezeu. Amalec reprezintă păcatul din inimă şi diavolul care ne urmăreşte în mod continuu.

v. 9 „Atunci Moise a zis lui Iosua: ,,Alege nişte bărbaţi, şi ieşi de luptă împotriva lui Amalec. Iar eu voi sta mîne pe vîrful dealului cu toiagul lui Dumnezeu în mînă.”

Aici este o schimbare de paradigmă pentru poporul lui Dumnezeu. Dumnezeu schimbă regulile biruinţei.

Până acum Dumnezeu lupta orice război pentru ei.

Şi când Dumnezeu face asta, ei devin pasivi, şi nemulţumiţi când ceva se întâmplă şi nu-i după cum ar fi vrut ei să fie.

Acum li se cere să fie pro activi, să lupte cu duşmanul. Dar în timp ce se duc la luptă, nu trebuie uitat că ei nu vor putea câştiga lupta de unii singuri. Ei trebuie să fie activi şi nu pasivi, dar să-şi amintească că PUTEREA lor este la DUMNEZEU.

Aceaşi paradigmă este valabilă şi pentru noi.

Nu putem să stăm şi să nu facem nimic.

Dar nici să avem impresia că noi trebuie să facem totul. Trebuie să facem ceva. În timp ce ne bazăm pe puterea lui Dumnezeu, înaintăm cu credinţă şi curaj la luptă. În loc să fim doar simpli observatori a lucrării extraordinare a lui Dumnezeu suntem chemaţi să participăm la chemarea lui Dumnezeu.

Oliver Cromwell, care s-a bătut pentru Anglia acum 300 de ani în urmă, nu a vut nici o pregătire militară, dar a fost plin de succese. Deseori a spus că Dumnezeu l-a ajutat să câştige multe bătălii. Este cunoscut ca fiind cel ce a spus trupelor de sub comanda sa: „încredeţi-vă în providenţa lui Dumnezeu şi păstraţi-vă praful de puşcă uscat, gata să fie folosit.”

Aproape 2 milioane de evrei încearcă să-şi astâmpere setea şi în acel moment de slăbiciune, amalec atacă. Refidim nu este foarte aproape de locul în care locuiau amaleciţii, asta înseamnă că au urmărit poporul de ceva vreme. În momentul cel mai vulnerabil, atacă pentru că nu vrea ca poporul lui Dumnezeu să ajungă vreodată în Canaan.

Satan face la fel cu noi. Te urmăreşte în fiecare zi, şi când nu te aştepţi se năpusteşte asupra ta şi singura dorinţă a lui este să te distrugă.

Deut.25:17-18 „Adu-ţi aminte ce ţi -a făcut Amalec pe drum, la ieşirea voastră din Egipt: cum te -a întîlnit pe drum, şi, fără nici o teamă de Dumnezeu, s`a aruncat asupra ta pe dinapoi, asupra tuturor celor ce se tîrau la coadă, cînd erai obosit şi sleit de puteri.”

“Scumpă este înaintea Domnului…

…..moartea celor iubiţi de El.”

Ps.116:15

A murit mamarea.

Bunica.

Mama mamei mele.

83 de ani.

Credincioasă.

Avem speranţa revederii. Slăvit să fie Domnul.

El a învins moartea. Şi dacă El a înviat, vom învia şi noi.

Rugaţi-vă pentru mângâierea familiei noastre.

O scrisoare pentru “Betleem”

În August 1997, am înţeles că Dumnezeu mă cheamă să slujesc la Haţeg.

Eram la Dorohoi când am aflat de decizia bisericii, de votul ei, şi am scris o mică scrisoare pe care am trimis-o la Haţeg.

Ea a fost pusă pe retroproiector.

Iată care a fost mesajul:

“Pentru Biserica Creştină Baptistă Haţeg,

Dragi fraţi şi surori,

Prin harul Domnului Isus Cristos în vara aceasta am ajuns la sfârşitul celor patru ani de “ucenicie” la seminarul nostru Baptist din Bucureşti. Îi sunt recunoscător şi mulţumitor lui Dumnezeu pentru că sunt convins că pot totul numai “prin Cristos care mă întăreşte”.

Doresc prin aceste câteva rânduri, să-mi exprim bucuria pentru harul pe care Dumnezeu continuă să-l reverse peste mine prin privilegiul de a sluji în biserica Betleem din Haţeg.

Vă mulţumesc pentru încrederea pe care mi-aţi acordat-o, iar dorinţa inimii mele este aceea de a creşte spiritual alături de dumneavoastră şi de a sluji pe Dumnezeu cu credincioşie.

Eu vă iubesc mult şi am convingerea că Dumnezeu ne va învrednici şi ne va însoţi în lucrarea la care suntem fiecare chemaţi.

“Dumnezeul nădejdii să vă umple de taotă bucuria şi pacea, pe care o dă credinţa, pentru ca, prin puterea Duhului Sfânt, să fiţi tari în nădejde.” Romani 15:13

Cu multă dragoste în Cristos,

Adi Condrea

August 1997
Astăzi, după mai bine de 10 ani de slujire la Haţeg, doresc şi prin această cale să-I mulţumesc Domnului pentru harul pe care L-a revărsat peste noi. Îi sunt mulţumitor pentru privilegiul de a sluji în biserica “Beteem” Haţeg.

Îi iubesc pe haţegani de 10 ori mai tare decât în 97.

Nu mă credeţi?

Să credeţi…..că a fost şi este doar Dumnezeu Cel care ne-a învrednicit şi ne-a însoţit în lucrarea noastră.

Este doar meritul Lui.

Slăvit să fie Domnul!

eu, Generalul şi o armată de îngeri

Dumnezeul Oştirilor, Dumnezeu Savaot. Dumnezeu este generalul care are la dispoziţie o armată imensă de îngeri. Dar El este împăratul nu numai a oştirilor cereşti ci şi a celor pământeşti, şi le foloseşte pentru ca să-şi împlinească scopul.Amos 4:13 „Căci iată că El a întocmit munţii, a făcut vîntul, şi spune omului pînă şi gîndurile lui. El preface zorile în întunerec, şi umblă pe înălţimile pămîntului: Domnul, Dumnezeul oştirilor, este Numele Lui.”

Când apare în Scriptură Dumnezeul Savaot?

CÂND NE SIMŢIM NECĂJIŢI ( 1 Sam.1:3-11 )

Într-o perioadă de apatie spirituală, Elcana îşi strânge familia şi merge la închinare. Penina o înţeapă pe Ana. În loc să-i mulţumească lui Dumnezeu pentru copii, ea o necăjea pe Ana. O şicana atât de des şi atât de tare încât Anei i-a pierit şi pofta de mâncare.

Ai fost vreodată atât de necăjit încât să nu poţi mânca ?

Ana se afla cu spatele la perete. Viaţa se părea că se îngustează tot mai mult.

Şi avea nevoie de Dumnezeul Oştirilor să lupte pentru ea. Şi Dumnezeul Savaot a fost acolo chiar lângă ea.

Un alt moment câdn intervine Marele General, Dumnezeul Savaot este atunci când CÂND TE SIMŢI DEPĂŞIT DE SITUAŢIE. ( 1 Sam.17:45 )

„David a zis Filisteanului: ,,Tu vii împotriva mea cu sabie, cu suliţă şi cu pavăză; iar eu vin împotriva ta în Numele Domnului oştirilor, în Numele Dumnezeului oştirii lui Israel, pe care ai ocărît -o.”

Dumnezeu trimite puterile şi forţele cerului în ajutorul nostru atunci când problema din faţa noastră pare atât de uriaşă încât am vrea să fugim în direcţia opusă. În ochii lui David, Dumnezeu este uriaşul, generalul, iar Goliat este doar o furnică, un pitic. Prezenţa atotputernicului Dumnezeu este mai reală pentru David ca prezenţa lui Goliat pentru soldaţii evrei.

David ştia pe cine are lângă El, era Comandatul Oştirilor cereşti. Şi pentru că ştia asta, Biblia ne spune că „David a alergat pe cîmpul de bătaie înaintea Filisteanului.“

§ În mod inevitabil ne vom întâlni cu uriaşi în drumul nostru: uriaşul fricii, îndoielii, animozităţii, oameni care te intimidează, duşmani, panică.

§ Măsoară-i nu cu tine, ci cu Dumnezeul Oştirilor.

§ Pentru David, uriaşul era o oportunitate să-l cunoască pe Dumnezeu mai bine.

§ Nu încerca să te lupţi cu uriaşul bazându-te pe soluţia altuia. Uită-te la Domnul care este toată armura ta.

§ Nu fugi de probleme, ci roagă-te ca Dumnezeul Savaot să lupte împreună cu tine.

§ Verbalizează-ţi încrederea ta în Dumnezeu. Spune-o cu voce tare.

§ Nu uita cine eşti. Eşti copilul lui Dumnezeu.

§ Nu uita cine este Dumnezeu. El este comandatul unei formidabile armate a cerului care nu vor ezita să dezlănţuie atacul decisiv pentru fiecare credincios care prin credinţă cere ajutorul Lui în situaţii limită.

Dumnezeu Savaot îşi cheamă armata să lupte pentru tine atunci CÂND TE SIMŢI DEPĂŞIT NUMERIC. ( 2 Regi 6:16-17 )

Te-ai simţit vreodată singur ? Părăsit? În minoritate?

Singur în faţa unei mulţimi de oameni care îţi sunt împotrivă ?

În faţa unei mulţimi de probleme ?

Este foarte uşor să renunţi la luptă !!

v. 16 „El a răspuns: ,,Nu te teme, căci mai mulţi sînt cei cu noi decît cei cu ei.”

Când Elisei a văzut că aceste cuvinte nu l-au liniştit deloc. Se roagă:

v.17 „Doamne, deschide -i ochii să vadă. Şi Domnul a deschis ochii slujitorului, care a văzut muntele plin de cai şi de cară de foc împrejurul lui Elisei.”

Rom.8:31 „Deci, ce vom zice noi în faţa tuturor acestor lucruri? Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră?”

Deci, dragul meu, mai mulţi sunt cu noi, decât cu ei….! Stai liniştit. Avem o imensă armată de partea noastră.

Două mame mari

Postarea aceasta este de pe blogul meu vechi.

Am reluat subiectul pentru că mamarea de la Oradea este aproape de întâlnirea cu Domnul. Este ultima bunică în viaţă.

De câteva zile “a căzut” într-un somn adânc. Are 83 de ani. Ne bucurăm că nu geme, nu suferă, nu este nici o zbatere.

Este în aşteptare.

La fel şi noi ….!

Aici este bunica (mamarea) din Năvodari. Dobrogea. Acum este în Oradea şi abia aşteaptă întâlnirea cu Domnul în veşnicie. Îmi amintesc şi acum cum mă ţinea de mână pe drumul destul de lung pe care îl făceam Duminica spre biserica din Năvodari. Rămasă văduvă de tânără a crescut 7 copii şi câţiva nepoţi. Şi-a înmormântat 3 copii. Nu şi-a permis să-şi ducă copii la doctor aşa că ea era cea care le dregea bolile. I-a tăiat sub limbă atunci când aveau hepatită, le spărgea amigdalele cu degetul atunci când făceau roşu în gât. Pe lângă metodele astea era şi rugăciunea fierbinte. Avea un simţ al umorului foarte dezvoltat ( stilul oltenesc combinat cu dobrogean ).

Aici este bunica (mamarea) de la Tătărăşeni. Moldova. Acum este cu Domnul în veşnicie. A rămas văduvă de tânără. Soţul ei s-a înbolnăvit de leucemie la vestea că mezinul familie, Jean, de 6 ani s-a înecat în iazul din spatele grădinii. Ceilalţi doi băieţi au plecat să lucreze în ţară. Nu a suportat ideea că nu poate să citească scrisorile trimise de băieţi şi aşa s-a apucat singură să înveţe să citească şi să scrie. Manualul ei a fost ziarul şi Biblia. Şi a reuşit. Şi ea avea un umor moldovenesc foarte bine dezvoltat. Ea este cea care mi-a scris pe o Biblie, două cuvinte: “La revedere”. În casa ei s-a făcut biserică. La acel amvon am predicat pentru prima oară ( biserica era goală ).

“Îmi aduc aminte de credinţa ta neprefăcută, care s-a sălăşluit întâi în bunica ta…”

( 2 Timotei 1:5a )

Culegem proporţional cu cât semănăm

Chiar dacă această lege are o mare legătură cu celelalte, există o diferenţă: celelalte reprezintă partea lui Dumnezeu. Această lege ne vorbeşte despre partea noastră. Această lege ne provoacă la o trăire cu curaj, să ştim că este har şi să-l folosim pe deplin.

• 2 Corinteni 9:6 “Să ştiţi: cine seamănă puţin, puţin va secera; iar cine seamănă mult, mult va secera.”
• Luca 6:38 “Daţi, şi vi se va da; ba încă, vi se va turna în sân o măsură bună, îndesată, clătinată, care se va vărsa pe deasupra. Căci cu ce măsură veţi măsura, cu aceea vi se va măsura.”
• Matei 19:29 “Şi ori şi cine a lăsat case, sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau feciori, sau holde, pentru Numele Meu, va primi însutit, şi va moşteni viaţa veşnică.”

Semănatul generos este rezultatul unei încrederi în Dumnezeu.

Neprevăzutele din viaţă, incidentele neaşteptate sunt motivele principale pentru care nu dăruim într-un mod generos. Ne gândim că dacă vom dărui în fiecare lună 10%, nu ne va rămâne destul pentru mâncare, rată sau facultatea copiilor.

Nu pune la îndoială suveranitatea lui Dumnezeu. Nu aştepta ca lucrurile să fie sigure, pentru ca să ai libertatea să dăruieşti financiar în mod generos. Nu aştepta garanţii pentru a-ţi arunca sămânţa în mod mărinimos. Trăieşte prin credinţă.

C.T. Studd în 1880 a primit o moştenire de 29.000 de lire sterline.

Ce a făcut C.T. Studd cu ei?

- 5.000 i-a dăruit lui Moody care începuse Institutul Biblic din Chicago.

- 5.000 i-a dat lui Muller ( 4.000 pentru misiune şi 1.000 pentru orfani )

- 5.000 i-a dăruit lui George Holland ca să ajute săracii din Londra.

- 5.000 i-a dat lui Booth Tucker ( Armata Salvării din India ). Banii au ajuns la ei, după ce credincioşii din India au stat o noapte în rugăciune cerând un ajutor financiar.

Au mai rămas 9.000.

- 1.000 i-a dat lui McPerson pentru slujirea ce o făcea în Londra.

- 1.000 lui Ellen Swyly care slujea în Dublin.

- 1.000 generalului Booth.

- 1.000 pastorului Brown

- 1.000 pentru casa Barnaba.

Au mai rămas 4.000. Pe toţi i-a dăruit bisericii Armata Salvării.

C.T. Studd spunea:

“Christos ne-a chemat sa-i hranim pe cei flamanzi, nu pe cei ghiftuiti; sa-i mantuim pe cei pierduti, nu pe cei incapatanati; sa-i chemam la pocainta pe cei pacatosi, nu pe cei batjocoritori. El nu ne-a chemat sa stam acasa, sa zidim si sa decoram capele comfortabile, biserici si catedrale in care sa-i leganam spre adormire pe cei ce se pretind crestini. Nu ne-a dat sa rostim discursuri abile, rugaciuni stereotipe sau sa interpretam elevate performante muzicale, ci ne-a trimis sa zidim biserici vii, alcatuite din sufletele celor declasati, sa smulgem oameni din ghiarele diavolului, sa-i scoatem din falcile iadului, sa-i aducem la Christos, sa-i invatam sa lupte si sa-i transformam in armata atotputernicului Dumnezeu.”

“Asa ceva nu poate fi realizat decat printr-o miscare “muncitoreasca”, neconventionala, si neformalista a Duhului Sfant, in care nu sunt venerate nici biserica si nici Statul, nici omul si nici traditiile, ci este inaltat numai Christos si El crucificat. “

“Mantuitorul ne-a chemat sa-L marturisim lumii nu prin haine popesti, nu prin odajdii de argint sau lanturi si cruciulite de aur, nu prin turle inalte de biserici sau fete de masa brodate pe altare, ci printr-un sacrificiu personal nebunesc si printr-un eroism debordant dovedit in transeele din linia intai a frontului”.

O, Doamne, măreşte-mi credinţa!

Ce-ai face cu 29.000 lire sterline?

O moştenire de 29.000 de lire sterline.

Pe numele tău.

Sunt ai tăi.

Numai ai tăi.

Cum cheltui suma asta?

Ce faci cu ei?

Hai să vă văd….

…..şi poate Dumnezeu o să vă pună la încercare!

Culegem mai mult decât am semănat

Recolta este mai bogată decât sămânţa pusă în pământ. Şi asta e valabil nu numai în agricultură. Da, sunt şi excepţii de la această regulă datorită faptului că trăim într-o lume afectată de păcat şi asupra căreia mai vin calamităţi naturale şi ajungi să nu culegi nici cât ai semănat.

Noi trăim vremuri de har, când acolo unde există pocăinţă şi căinţă reală este posibil să nu culegem atât de mult pe cât am fi cules dacă trăiam în Vechiul Testament. Dar această lege este încă valabilă şi astăzi.

Scriptura declară această lege:

Prov.22:8 “cine seamănă nelegiuire, nelegiuire va secera, şi nuiaua nelegiuirii lui va fi gata.”

Osea 8:7a “Fiindcă au semănat vânt, vor secera furtună.”

Avertizarea lui Dumnezeu este că nu culegi numai cât ai semănat, ci vei culege mult mai mult. Dacă semeni o sămână de invidie, vei culege o vijelie de invidii; dacă semeni mici minciunele, vei culege o furtună de minciuni care te vor distruge. Dacă semeni acte imorale, recolta poate fi una mai bogată decât te aştepţi.

Hai să vedem două ilustraţii ale acestei legi divine:

1. Iacov. A semănat minciună pentru a-i fura binecuvântarea fratelui ( Gen.27 ). Ce a cules?

· a devenit emigrant, fugar.

· Rebeca a crezut că fuga lui va dura doar câteva zile. A durat 20 de ani. Rebeca nu a mai apucat să-l vadă niciodată.

· Iacov culege o escrocherie mai mare de la Laban. Copiii lui îl păcălesc tot cu un miel ( în legătură cu Iosif ).

2. David.

· culege sabia care nu se depărtează de casa lui.

· nevestele lui sunt luate de sub ochii lui.

· fiul lui moare.

Oare este valabilă această lege şi atunci când semănăm sămânţă bună?