
Căsătoria = o probă?
24 martie, 2008De ce este atât de puţină dedicare în căsătorie ? De ce am început să vorbim de divorţ chiar în cercurile creştine ? De ce foarte multe familii trăiesc un divorţ tehnic? ( adică stau în aceeaşi casă dar sunt ca şi divorţaţi ).
Din mai multe motive:
1. Opinia publică. Ne uităm prea mult la TV şi prea puţin la programul divin al cerului pentru noi. Citim prea multe reviste şi ziare despre vedete şi prea puţin extraordinara carte a lui Dumnezeu despre personajele care au ajuns în cer. Şi când facem acest lucru, nu mai putem discerne foarte clar lucrurile. Dintr-odată începem să gândim ca şi Victor din Tânăr şi Neliniştit care-şi schimbă soţiile o data la 10 episoade. Ajungem să tolerăm ceea ce tolerează şi lumea. ( Deut.6:10-15a)
2. O teologie ajustată. Începem să tăiem din Biblie până când se potriveşte cu buzunarul nostru. Ferfeliţăm Scriptura doar pentru a ne păstra stilul de viaţă. ( Ezechiel 33:30-33)
3. Consecintele întârziate. Toţi cred că pot scăpa basma curată.
Ecles.8:11 :” Pentrucã nu se aduce repede la îndeplinire hotãrârea datã împotrivă faptelor rele, de aceea este plinã inimă fiilor oamenilor de dorinţa sã facã rãu.”
4. Acordul creştinilor. Nu mai tresar membrii din biserică când se aude că o anumită familie are probleme şi partenerii se gândesc la divorţ. Nu ne mai înfiorăm la auzul acestor planuri. Exact ca şi în biserica din Corint ( 1 Cor.5:1-7 ). Tot mai mulţi fac alergie la auzul unei discipline în biserică.
Iată ce spune Biblia:
1 Cor.7:28: “Insã, dacã te însori, nu pãcãtuiesti. Dacã fecioară se mãritã, nu pãcãtuieste. Dar fiinţele acestea vor avea necazuri pãmântesti, şi eu aş vrea sã vi le cruţ.”
Cu alte cuvinte, căsniciile creştine trec prin conflicte, dar găsesc soluţii.
Ultimul cuplu care nu a avut nici o problemă până la adânci bătrâneţi, a fost Albă că Zăpada şi Făt Frumos. Chiar dacă veţi fi dedicaţi unul altuia, veţi trece prin momente de criză, tensiune, lacrimi, frământări, neînţelegeri, lipsă de răbdare. Angajamentul unul faţă de celălalt nu şterge din noi umanitatea.
Este o veste rea, dar este una realistă.
Vestea cea bună este că alături de Domnul Isus şi cu Biblia la voi, căutând sfat şi consiliere, orice conflict îşi va găsi rezolvarea.

mult har tututor!
