Ambasadorul

"Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Cristos"

Archive for the day “iulie 10, 2008”

O fată, un băiat şi un „Grădinar”


Phil Donahue care era gazda unei emisiuni în Statele Unite a început în fiecare zi să le spună părinţilor că fetele lor sunt victime ale unei izolări sexiste şi că băieţii ar trebuie crescuţi ca şi fetele. Prietena lui Phil,

Marlo Thomas, a scris o carte “Free to be you and me”. Cartea încurajează pe băieţi să se joace cu păpuşile şi cu seturile de pahăruţe de ceai şi li se spune că pot fi orice îşi doresc ei. Cartea are o sumedenie de povestioare drăguţe în care o mamă schimbă ţigla de pe casă, construieşte o mobilă pentru camera de zi iar în timpul liber trebăluieşte pe afară cu o betonieră. Ce face tata în povestiarele lui Marlo? Este, bineînţeles în bucătărie pregătind micul dejun.

Iată că se depune orice efort în a ne convinge copiii că tata poate fi o bună şi gingaşă mamă iar mama poate fi un tată robust şi meseriaş. Cartea s-a vândut ca pâinea caldă.

Aceste planuri ale celui ce este tatăl minciunii sunt orchestrate de mult pentru a lovi în edificiul familiei.

Ne mai mirăm astăzi că avem băieţi care vor să rămână gravizi şi fete care vor să fie bărbaţi în “toată regula”? Astăzi se spune că genetica nu mai are ultimul cuvânt.

Aţi observat cum s-a reacţionat la prima listă. Imediat ne-am poziţionat în două “tabere” opuse. Era evident! Această realitate se vrea a fi distrusă. Este o încercare de a distruge proiectul lui Dumnezeu. Aceste deosebiri sunt puse acolo de Dumnezeu pentru că avem ROLURI diferite. Şi TRĂIREA lor duce la ÎMPLINIRE şi FERICIRE în căsnicie.

James Dobson ne reaminteşte de cei trei factori care ne diferenţiază:

Primul este hormonul numit: TESTOSTERON. Acesta permite apariţia caracterelor masculine la omeni. Acest hormon în regăsim şi la fete dar în cantitate mult mai mică. Din cauza acestui hormon băieţii îşi exprimă verbal mai greu emoţiile şi trăirile sufleteşti. Tot datorită acestui hormon băieţii învaţă să vorbească mai târziu decât fetele. La pubertate mai apare un val de testosteron care produce schimbări majore în viaţa unui băiat: aparitia pilozităţii pe faţă, maturizarea organelor sexuale, creşterea masei musculare, apariţia pilozităţii în alte părţi ale corpului, îngroşarea vocii, etc. Testosteronul face ca noi, băieţii să fim interesanţi de fotbal, box, pescuit ( aţi întâlnit vreo femeie care să meargă la pescuit? ), pistoale, karate, maşini, curse. Şi fetele au un hormon specific lor: ESTROGENUL. De aia fetele nu sunt disperate după ţestoasele ninja 🙂

Al doilea factor este: SEROTONINA. Un alt hormon care ne diferenţiază. Serotonina duce informaţiile de la o celulă la alta. Serotonina este „făcătorul de pace”. Ea este cea care „calmează” impulsurile. Tot ea creează cadrul potrivit pentru judecăţi şi decizii corecte. Acum să văd dacă ghiciţi? Cine are o cantitate mai mare de serotonină? Băiatul sau fata?

FATA! Vedeţi de ce fetele au mai multă răbdare decât băieţii şi sunt mai atente la expresiile verbale?

Al treilea factor este numit AMIGDALA. Nu, nu e vorba de cea din gât! Este o bucăţică mică de nerv adânc înfiptă în creier. Această structură este un fel de „computer emoţional”. Amigdala scanează toate emoţiile şi are în gestiune şi impulsul de agresivitate. Cine crezi că are amigdala mai mare? BĂIATUL!

Dumnezeu ne-a creat diferiţi. Atunci când un băiat şi o fată se căsătoresc, ei devin „un singur trup”. Se completează unul pe altul perfect. Pentru că femeile au privilegiul de a naşte copii, au şi înclinaţia naturală după stabilitate, siguranţă. Sunt mult mai grijulii decât bărbaţii. Femeia este mult mai sensibilă, gingaşă şi plină de compasiune. Ea are exact „hrana” de care au nevoie copiii în primii ani de viaţă.

Fără ele viaţa ar fi rece.

Bărbaţii sunt creaţi pentru un alt rol. Ei preţuiesc oportunităţile, riscul, aventura, schimbările. Ei sunt cei care intervin şi protejează familia. Ei sunt liderii. În crize nu sunt foarte emoţionali şi sunt greu de impresionat.

Fără ei viaţa ar fi fără culoare.

Cineva spunea că bărbatul este pedala de acceleraţie, iar femeia cea de frână! 🙂

James Dobson concluzionează încurajându-i pe părinţi să preţuiască temperamentul copiilor lor. Este o parte din planul divin. Mulţumeşte-I Domnului pentru el. Dar trebuie să lucrezi pentru a-l cizela şi şlefui.

Post Navigation

%d blogeri au apreciat: