Ambasadorul

"Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Cristos"

Ortopedie în biserică – 5


Căci episcopul, ca econom al lui Dumnezeu, trebuie să fie fără prihană; nu încăpăţânat, nici mânios,

Chicago Herald Examiner din 1993 relata despre un bărbat care s-a dus la culcare şi a stat în pat 7 ani legat la ochi pentru că s-a supărat pe nevăsta-sa care l-a criticat în legătură cu… nu mai ştiu ce problemă.  De ce legat le ochi? Pentru că nu mai dorea să o vadă pe soţie şi nici pe altcineva. Supărare, nu glumă!!!!

preacher-small-756593Mânia este o reacţie emoţională. Este o reacţie de ostilitate care aduce de cele mai multe ori un mare disconfort persoanei care este cuprinsă de mânie. Mânia răneşte. Atunci când ne mâniem, ne rănim pe noi înşine, rănim pe cei mai dragi nouă şi rănim şi pe alţii.

Psihologii spun că sunt mai multe trepte de mânie:

  • prima treaptă este iritaţia. Atunci când sunt un pic deranjat, dar nu mă exprim. Mă gândesc, cred că nu este bine, dar merg mai departe fără să fac sau să spun nimic. Iritaţia trece de cele mai multe ori nedepistată.
  • a doua treaptă este indignarea. Nici acum nu mă exprim. Văd ceva care nu este la locul lui, dar nu spun, nu fac nimic.
  • a treia treaptă, este mânia. De cum în colo nimic nu trece neobservat.
  • a patra treaptă este furia. Din momentul acesta, se pierde controlul emoţional şi imediat se ajunge la
  • a patra treaptă, cea mai de jos şi cea mai teribilă stare: turbarea. Omul devine „turbat de mînie” sau „orbit” de mânie. Se întâmplă lucruri greu de imaginat când omul este turbat!

Înţelegem din textul nostru din Tit că un păstor nu trebuie să fie cunoscut ca un om caruia „îi sare ţandăra” imediat. Conduita lui zilnică nu trebuie să fie caracterizată de mânie, nervi şi îmbufnare.

Dar întreb eu:

are voie un păstor/prezbiter să fie iritat?

Dar indignat?

Să se mânie are dreptul? Mai departe nu mai merg că este clar!

Eu cred că mânia este o emoţie dată de Dumnezeu. Este ceva inuman să nu te „enervezi” niciodată. Omul este creat cu emoţii: dragoste, milă, compasiune şi chiar mânie.

Iată ce mai spune Biblia în Efeseni 4 versetele 26 şi 27:

Mâniaţi-vă, şi nu păcătuiţi. Să nu apună soarele peste mânia voastră şi să nu daţi prilej diavolului.

Iată că mânia nu este întotdeauna păcat. Nu orice expresie a mâniei este păcătoasă. Avem în Vechiul Testament  multe referiri la „mânia lui Dumnezeu”. În Matei 23, Domnul Isus este vizibil iritat şi mânios pe farisei.

Eu cred că suntem încă departe de starea în care să ne putem lăuda cu „mânia sfântă” a Domnului Isus. Dar, mai cred că sunt situaţii când prezbiterul/păstorul ar trebui să dea dovadă de mai multă „mânie”. Mă refer la mânia justificată. Mânia care este exprimată în parametri corecţi şi pentru motive corecte.

voi continua….

Anunțuri

Single Post Navigation

Acum e rândul vostru. Ce părere aveți?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: