Ambasadorul

"Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Cristos"

Momente prețioase


Sunt multe momente speciale și frumoase în lucrarea pastorală. Îi sunt recunoscător lui Dumnezeu pentru toate acestea. Sunt și momente grele și dificile dar știu că prin toate Dumnezeu vrea să lucreze la viața și caracterul meu.
Pentru mine unele din cele mai speciale momente sunt cele petrecute cu frații și surorile în vârstă. Credincioșii care au trecut de 70 de ani sunt piese rare în vremea pe care o trăim.
Le ascult convingerile și ele au rămas la fel de tari și de nezdruncinat. Le observ credința și chiar dacă mersul acestor bătrâni este anevoios și clătinat, credința lor este de neclintit. Mă uit la felul cum privesc lucrurile înconjurătoare și chiar dacă au cataractă pe ochi, ei privesc cu claritatea cerului toate lucrurile.
Va trece generația asta și cu ce vom rămâne? Încă nu vreau să mă gândesc la asta acum. Cât încă mai trăiesc cei din generația sorei Ilona mai este nădejde. Sper să mai am harul să mă rog cu ea. Are 93 de ani și rugăciunea ei este plină de Biblie, de teologie. Este plină de viață și speranță.

P5130088

Anunțuri

Single Post Navigation

3 thoughts on “Momente prețioase

  1. ascultareacredintei on said:

    Bătrâneţe, şcoală-naltă
    de povară şi de scrum…
    Cale aspră şi ciudată,
    unde n-am fost niciodată,
    niciodată pân-acum…

    Bătrânete, traistă spartă
    de-unde toate cad şi pier…
    Cade orice faptă moartă,
    cade slava cea deşartă
    şi rămâne cea din Cer!

    Bătrânete, daltă bună,
    care taie cu folos,
    taie fala ce se-adună,
    taie firea cea străbună
    din Mireasa lui Christos!

    Bătrânete, tren de seară…
    fără bani, fără bilet…
    U-u-u!… ce iute zboară!
    Si te duci din garã-n garã
    către tainicul magnet…

    Dar la urmã… Domnul ştie!…
    Colo-n slavă, la hotar…
    vom sări de bucurie
    şi cu Domnul în vecie
    vom fi tineri, tineri iar!…

  2. ambasadorul on said:

    Excelentă poezie!

    Mulțumesc și Domnul cu tine!

  3. CORNELIA on said:

    « Cinsteste pe fratii cu fruntea brazdata,
    Pe-aceia, ce-n vifor purtara efod,
    Ei sunt printre noi ca o creanga bogata,
    O creanga ce-ascunde sub floarea uscata,
    Comoara masurii de rod.

    Cinsteste pe fratii cu fetele supte,
    Cu urme-adancite sub ochii fierbinti,
    Ei sunt ca o nava ce vine din lupte,
    Purtand pe frantura catargelor rupte,
    Drapele de mari biruinti.

    Cinsteste pe fratii cei fara de slava,
    Pe care, uitarea sa-i cearna ar vrea,
    Acolo, in vesnica vietii dumbrava,
    Canta-vei tu, oare aceeasi octava,
    Cum ei lui Isus vor canta?

    Urca-vor la Tatal sa-i binecuvante
    Si-acolo, in sclipet de –nalti heruvimi,
    Sub nouri de ingeri veniti sa le cante,
    Vedea-vom in Slava catargele frante
    Si crengile, sus, pe-naltimi. »

Acum e rândul vostru. Ce părere aveți?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: