Ambasadorul

"Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Cristos"

Archive for the day “iulie 11, 2009”

În ziua aceea …


În ziua aceea vor zice; „Iată, acesta este Dumnezeul nostru în care aveam încredere că ne va mântui. Acesta este Domnul în care ne încredeam; acum, să ne veselim și să ne bucurăm de mântuirea Lui. ( Isaia 25:9 )

Tătucul sau Mămuca?


Este foarte ușor să te aliniezi în spatele unui „lider” și să execuți la indigo mai toate mișcările lui. Asta e ușor.
Mai greu este să explici de ce le faci.
Când ești copil, imitarea este ok. Dar când ești adult, imitarea poate fi un sigur și bine meritat ko.

Mărturisesc că la începutul pastoralei mele am încercat și „jocul” acesta. La scurt timp, am obosit însă și m-am hotărât să fiu EU. Să predic folosindu-mi vocea mea, să îmi formez propriul stil. Să fiu mulțumit de felul cum m-a creat Dumnezeu și să „înflăcărez darul” pe care L-a pus în mine. Fiecare cu darul lui.

Am citit la comentariile unui binecunoscut blog creștin că „tătucul” ar fi în spatele a nu știu ce manevre și reacții.
Mi-am amintit că și eu am fost acuzat de câteva ori că aș fi „omul lui X” sau că aș ” promova” linia lui Y.

Problema nu e nouă.
Apostolul Pavel ne ajută să ne clarificăm cu ce oameni să ținem și ce linii să promovăm.

Nimeni să nu se fălească, dar, cu oameni, căci toate lucrurile sunt ale voastre: fie Pavel, fie Apolo, fie Chifa, fie lumea, fie viața, fie moartea, fie lucrurile de acum, fie cele viitoare; toate sunt ale voastre, și voi sunteți ai lui Cristos, iar Cristos este al lui Dumnezeu ( 1 Corinteni 3:21-23 ).

Atenție!
Pavel, Apolo și Chifa predicau aceeași Evangheliei. Același mesaj.
De ce au ajuns să fie așezați în clasamente?
De ce corintenii s-au aliniat fiecare în spatele unuia dintre ei?
După ce criterii au făcut-o?

Unul singur: personalitatea acestor „lideri”.

Probabil că auzeai prin biserici și comunități, ceva de genul:
„Mie îmi place mai mult de Pavel. Pare un om smerit!”
„Frate, eu pe Apolo îl votez, că vorbește bine!”
„Petru este preferatul meu, că are multe relații și spune multe povestioare cu Isus!”

Personalitatea predicatorilor sau a liderilor noștri nu trebuie să ne dezbine. Trebuie să-i privim ca niște administratori. Ispravnici. Sunt ai noștri. Toți! Și Pavel este al nostru, și Apolo este al nostru, Petru, tot al nostru este, și X este al nostru, și Y este al nostru. Sunt toți ai noștri.

Iată cum trebuie să fim priviți noi: ca niște slujitori ai lui Cristos și ca niște ispravnici ai tainelor lui Dumnezeu. Încolo, ce se cere de la ispravnici este ca fiecare să fie găsit credincios în lucrul încredințat lui. ( 1 Cor.4:1,2 )

Aaa, în cazul în care am în fața mea pe fratele x și pe fratele y și este foarte clar că y este un mincinos, imoral, nu cunoaște Biblia, nu are integritate și nu trăiește în sfințenie, atunci fără nici o ezitare mă atașez cu toată ființa mea de fratele x. Și o fac public. Fratele x iubește Cuvântul, îl predică, îl trăiește și dă dovadă de integritate în lucrarea și trăierea lui. Stau lângă el și îl susțin fără nici o problemă. Mai mult de atât, fratele y trebuie mustrat conform Matei 18 și 1 Timotei 5:19,20.

Dar și aici, cu toate că apreciez viața, slujirea, predicarea, familia fratelui x, mă abțin să emit judecăți finale. De ce? Pentru că nu-i treaba mea! Cu asta se ocupă Domnul. El oferă calificativul final și real. Așa spune Biblia:

De aceea, să nu judecați nimic înainte de vreme, până va veni Domnul, care va scoate la lumină lucrurile ascunse în întuneric și va descoperi gândurile inimilor. Atunci, fiecare își va căpăta lauda de la Dumnezeu. ( 1 Corinteni 4:5 )

Numai Domnul cunoaște inima și motivațiile ei.
De ce predică pastorul meu?
Care sunt motivațiile nefardate ale fratelui z care merge în politică?
De ce fratele s este așa de activ?

Eu văd doar ce se vede. Și aud doar ce se aude. Astea le pot judeca.
Dar ce nu pot judeca este INIMA și de ce-urile ei!
Într-o zi, Domnul le va descoperi și ce maaaaaari surprize vom vedea!

Până atunci, mă întrebați, pe cine susțin?
Ce linie promovez?

Eii bine, voi sta lângă acei frați care mă învață să nu trec peste „ce este scris”.

Fraților, pentru voi am spus aceste lucruri, în icoană de vorbire, cu privire la mine și la Apolo, ca prin noi înșine să învățați să nu treceți peste „ce este scris”: și nici unul din voi să nu se fălească deloc cu unul împotriva celuilalt. ( 1 Corinteni 4:6 )

Mult har vă doresc și o duminică binecuvântată în prezența TATĂLUI CERESC!

Post Navigation

%d blogeri au apreciat: