Ambasadorul

"Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Cristos"

Hai să plecăm că începe predica


Pentru unii predica este momentul când „serviciul divin” este terminat. Se poate pleca acasă sau cel puțin la toaletă. Predica este pentru alții ca o injecție. Nu le place, s-ar putea și fără ea dar face bine!

Ați făcut vreodată gargară cu petrol? Se spunea că e bună pentru roșu în gât. Vai, ce greață, ce vomitături. Dar ni se spunea: „las, că-ți face bine”. Cam așa se percepe uneori și predicarea în biserică.

Dar nu asta este atitudinea pe care o așteaptă Dumnezeu de la noi față de predicare.

Cred că cel mai important loc din toată clădirea bisericii este amvonul. Și nu pentru că lemnul sau marmura din care este făcut este sfânt. Dar este special, pentru că acolo se întâmplă cel mai important și special lucru: predicarea Evangheliei. Sunt trist atunci când aud că din unele biserici a dispărut AMVONUL! Asta spune mai mult decât că a fost o simplă mutare de mobilier.

Muzica este importantă, dar nu se compară! Rugăciunea este importantă, colecta este esențială, Cina Domnului este vitală, dar toate ne pregătesc pentru punctul culminant: Predicarea Scripturilor.

Căci întrucât lumea, cu înțelepciunea ei, n-a cunoscut pe Dumnezeu în înțelepciunea lui Dumnezeu, Dumnezeu a găsit cu cale să mântuiască pe credincioși prin nebunia propovăduirii crucii. ( 1 Cor.1:21 )

Dumnezeu ne vorbește prin cuvinte! E predicarea Scripturilor maniera prin care Dumnezeu ne grăiește.

Unii vin și spun: ” Ce mi-aș dori să-mi vorbească și mie Dumnezeu”. Când stai în bancă și asculți predica, Dumnezeu îți vorbește!

De aceea mulțumim fără încetare lui Dumnezeu că, atunci când ați primit Cuvântul lui Dumnezeu, auzit de la noi, l-ați primit nu ca pe cuvântul oamenilor, ci așa cum și este în adevăr, ca pe Cuvântul lui Dumnezeu, care lucrează și în voi care credeți. ( 1 Tes.2:13 )

Ce mare responsabilitate au predicatorii! Vom fi judecați în funcție de cum am predicat. Locul și poziția noastră în ceruri va fi determinat de cât de credincioși am fost în predicarea Cuvântului.

Vă salut pe voi, predicatorii Evangheliei, cu 2 Timotei 4:2

propovăduiește Cuvântul, stăruie asupra lui la timp și nelatimp, mustră, ceartă, îndeamnă cu toată blândețea și învățătura.

Anunțuri

Single Post Navigation

5 thoughts on “Hai să plecăm că începe predica

  1. Deși agreez locația centrală a amvonului, trebuie să contest ideea că predicarea Scripturii este NEAPĂRAT legată de existența unui amvon sau a unui pupitru.

    Scriptura se predică din SCRIPTURĂ!

    Misionarii și evangheliștii nu au avut neapărat nevoie de vreun pupitru, mai ales dimineața cînd le-au vorbit minerilor pe deal (m-am tot întrebat ce voce aveau acești predicatori).

    Fixația pentru amvon relevă o mentalitate „de biserică”, o eclesiologie exhibată în detrimentul altor aspecte esențiale ale organismului eclesial.

  2. Pingback: Ambasadorul și amvonul « România Evanghelică

  3. Off the topic: Nu ai putea sa schimbi din nou look-ul blogului? E ok, ca incerci sa aduci un nou look, dar negru cu scris alb, ii destul de deranjant pentru ochi. E doar parerea mea personala.

    On the topic: Nici eu nu cred ca amvonul este neaparat cel care vorbeste despre cat de puternica este predicarea in biserica. Am fost in biserici care aveau amvoane zidite din caramida si placate cu faianta dar predicarea era cel putin oribila. Am fost in biserici care aveau doar un simplu pupitru pe care pastorul sa isi poata pune schita si biblia si predicarea a fost absolut fascinanta: biblica, expozitiva, „unsa” de Duhul SFant. Eu cred ca ne pierdem prea mult in traditie si liturghie si pierdem esentialul care este Cuvantul lui Dumnezeu care nu sta in inaltimea sau marimea amvonului. Predicarea sta in Puterea Cuvantului in studierea Cuvantului si in viata de credinta a celui care transmite Cuvantul.

  4. Amvonul face parte din ritualul liturgic evanghelic. Am facut deja vechime [noi evanghelicii] in istorie si….calcam pe urma celor mai vechi decat noi […]. Ar fi intelept sa vedem unde au ajuns cei mai vechi decat noi si….sa nu zicem in noi insine „cu noi nu se va intampla asa ceva”. Ritualizarea ne va duce tot acolo [unde au ajuns ei] .Cuvantul trebuie transmis,predicarea sa nu inceteze,dar…..nu ritualizare si nici clericalizare.Oamenii-daruri, dati de Domnul Bisericii–efes.4:11– trebuie sa se ocupe de ECHIPAREA sfintilor [credinciosilor] ,pentru o eficienta slujire a fiecarui credincios. Cred ca inca nu-i tarziu–situatia se poate indrepta;poate reveni la normal.

  5. ambasadorul on said:

    Așa este andrei,
    puterea stă în predicarea Cuvântului. Amvonul din cărămidă sau faianță este doar o parte din forma care însoțește conținutul. Forma se poate schimba dar nu și conținutul.
    Mulțumesc pentru că mi-ai spus părerea ta despre noul look al blogului. Așteptam un feed-back!

Acum e rândul vostru. Ce părere aveți?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: