Ambasadorul

"Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Cristos"

Predici plictisitoare


Ați auzit vreodată o predică plictisitoare? De ce unii spun că predica a fost plictisitoare?

  1. Pentru că UNII predicatori reușesc cu mult succes să plictisească auditoriu. Da, sunt predicatori plicitisitori. La întrebarea „de ce sunt așa?”, putem găsi mai multe răspunsuri: o pregătire insuficientă, lipsa pasiunii, oboseală, descurajare, lipsa vizitelor pastorale, epuizarea cu diferite proiecte, lipsa postului și a rugăciunii, probleme familiale, etc. Cred că unii dintre noi, predicatorii, reușim cumva să transformăm mesajul Scripturii care este unul fascinant în ceva uscat și acru.
  2. UNELE predici nu sunt relevante. Relevant pentru mine înseamnă textul Scripturii. În prea multe predici auzi ultimele știri de pe Animal Planet, întâmplări, bancuri, glumițe, filozofie, politică și sfaturi. Unde este textul biblic? Unde este încrederea că Scriptura este vie și lucrătoare?
  3. Mai sunt și alte motive, dar …

voi de ce credeți că unele predici sunt plictisitoare?

Anunțuri

Single Post Navigation

9 thoughts on “Predici plictisitoare

  1. Unele predici pot fi plictisitoare atunci cand sunt spuse din parerile personale si nu de sub calauzirea duhului sfant,,,
    Sau poate ma insel,,,dar asta e dupa parerea mea unul dintre motivele pentru care unele predici pot deveni plictisitoare…

    Pace sfanta

  2. Ambasador; Parerea mea e ca,celemai plictsitoare predici,vin din cauza incompetentei.
    Predicatori inventat.

    Mult har.

  3. Mona Gavre on said:

    Zac Poonen e de parare ca: „Motivul principal pentru care un cuvânt profetic din partea Domnului este atât de rar auzit în zilele noastre, este pentru că predicatorii sunt iubitori de bani. Isus a spus că adevăratele bogăţii (cuvântul profetic fiind unul dintre ele) nu va fi dat de Dumnezeu celor care au fost necredincioşi în privinţa banilor (Luca 16:11). De-aceea auzim atât de multe predici plictisitoare şi aşa multe mărturii plictisitoare în adunările bisericeşti şi conferinţe.”

  4. ambasadorul on said:

    Mona,

    bună observație.
    Dragostea de bani este una din marile și devastatoarele ispite ale predicatorilor.
    Dar cum se face că și acolo unde predicatorul este sărac și cinstit, se pot auzi critici că „predicarea este plicitisitoare”?

  5. La intrebarea ta eu ma gandesc la trei posibilitati:
    1. ori predicatorul respectiv este doar sarac si cinstit si nu plin de Duhul Sfant si putere;
    2. ori „criticii” sunt imbuibatii veacului acestuia, care nu se mai multumesc cu Evanghelia curata;
    3. sau amandoua variantele impreuna.

  6. ambasadorul on said:

    Mona,

    Din nou, corect!

    1. Întrebarea mea are însă o „mică” capcană: cuvântul „plictisitor”. Știm că și la un serviciu divin în care Duhul Sfânt lucrează cu putere, vor fi persoane firești care vor spune că a fost mare plictiseală. Omul firesc nu primește lucrurile Duhului și nici nu le înțelege și se plictisește! Predicarea Scripturii nu satisface firea. Citim asta în 2 Timotei 4:3,4
    2. Dacă avem de a face cu o persoană duhovnicească care insistă că se plictisește, atunci ar fi interesant să vedem ce așteptări are și dacă sunt realiste!
    3. Apoi, evaluarea unui servici divin sau a unei predici cu unitatea de măsură numită „plictiseală” este greșită. La teatru sau film se potrivește, nu la închinare! Cu ce unitate de măsură ar trebui să cântărim o predică?
    4. Cauza pentru care unii se plictisesc în biserică, poate fi și liderul, predicatorul sau chiar toată biserica ( o biserică moartă ).
    5. Stilul de viață ne afectează și felul cum ascultăm o predică sau ne închinăm în biserică: venim obosiți, lipsa părtășiei din familie, hecticismul din timpul săptămânii, neimplicarea în serviciul divin etc.

    Domnul cu tine și mult har!

  7. Mona Gavre on said:

    „Au apărut vorbăreţi prin adunări, de plictisesc sufletele. Repetă întruna aceleaşi lucruri, le iau mereu de la cap, le sucesc şi le învârtesc, crezând că au făcut mare ispravă, iar sufletele oftează şi zic: „Of, că nu mai termină odată!” Sufletele trebuie să capete lumină, hrană, învăţătură, îmbărbătare, nu să geamă. Când vorbeşte unul, ceilalţi să judece. Iată un lucru pe care credincioşii de astăzi nu prea îl fac. Ei ascultă şi nu judecă sau, dacă judecă, nu spun în faţă, ci în spate. Ai curajul şi spune-i în faţă. Cum o să se îndrepte omul, dacă nu-i spune nimeni în faţă? El îşi închipuie că este bine aşa cum face el. Cei ce judecă, să vadă dacă cel ce vorbeşte are dar sau nu. Dacă adunarea nu-şi face datoria, ca să-i oprească pe cei ce nu sunt chemaţi să facă o astfel de lucrare, ea însăşi va suferi”. Teodor Popescu
    Mi-am dat seama ca discutam de un subiect foarte important: PREDICAREA EVANGHELIEI. Totusi nu suntem chemati sa cantarim predici, ci sa ne rugam ca Domnul sa scoata lucratori la seceris, lucratori de-ai Lui, unsi de Duhul Sfant, plini de ravna pentru Domnul avand un singur gand, gandul acela care era si in Hristos Isus.

    Domnul sa fie si cu voi!

  8. nu predicile sunt plictisitoare ci noi vrem sa ni se para plictisitoare:| asa eram si eu inainte sa il cunosc pe El cu adevarat….cand mergeam la bise 2 ore parca dura o vesnicie dar acum 2 ore par a fii 2 minute…:)la predici spuse de acelas predicator…Domnul sa ne deschida inima pentru El

  9. Pingback: Cum se ascultă o predică? « Ambasadorul

Acum e rândul vostru. Ce părere aveți?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: