Răsplata din cer
„Mă voi mulțumi să stau pe ultimu rând!”, a exclamat un prieten de-al meu când am pomenit de subiectul răsplătirii în cer. Într-un fel, el a dat glas părerii fiecăruia dintre noi. Am interpretat remarca lui ca fiind o expresie a umilinței, a convingerii absolute că nu merităm nimic. Să ai un loc în cer, chiar dacă este în cel mai îndepărtat colț, înseamnă să te bucuri de o cinste nemeritată. Orice persoană care e de altă părere nu și-a văzut încă păcătoșenia înaintea lui Dumnezeu. Însă dacă este pusă într-o lumină diferită, remarca lui poate trăda o serioasă lipsă de înțelegere a naturii răsplății. Ce se întâmplă dacă cei care „stau pe ultimul rând”sunt acolo pentru că nu au fost pe placul lui Cristos în timpul călătoriei lor pământești? … Noi ar trebui să fim tot ce putem deveni pe pământ, în așa fel încât să putem fi tot ce putem deveni în cer!
din cartea Răsplătirea ta eternă, de Erwin W. Lutzer