Ambasadorul

"Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Cristos"

Prima zăpadă


A căzut prima zăpadă anul acesta. Mi-am amintit bucuria noastră de copii atunci când ne trezeam și vedeam covorul alb afară.  Îmi amintesc bulgării de zăpadă pe care-i făceam cu mâinile goale de nu mai știam cum să ne suflăm în pumnii înghețați. Îmi amintesc de omul de zăpadă care ne lua ore întregi să-l construim dar îl stricam în câteva secunde. Sania la care stăteam în casă și îi lustruiam șinele ca să alunece mai tare. Îmi amintesc picioarele ude și înghețate cu care veneam acasă, dar care se dezmorțeau când ne dădea mama șosetele de lână.

Mă bucur că Lucas este acum afară cu copiii și se „luptă” cu un om de zăpadă!  Unde-or fi șosetele de lână??? 🙂

Voi ce amintiri de iarnă aveți?

Anunțuri

Single Post Navigation

3 thoughts on “Prima zăpadă

  1. Amintiri de iarna ? Ma indoiesc ca ai fost asa patimas la iubirea de zapada asa cum am fost eu .
    Furam pantofii din casa care alunecau pe zapada si pe ceilalti ii puneam sub casa scarii . Cind veneam inapoi de la derdelus , pantofii erau uzi leoarca , pantalonii inghetati pina la genunchi si mainile inghetate de nu mai aveam putere sa deschid usa cu cheia . Trebuia sa astept vreun vecin sa urce scarile sa-mi deschida usa , ca eu nu mai eram in stare .
    Repercursiunile excesului de umezeala si frig ? ” Reumatism ” bineinteles , si deformarea oaselor la picioare in partea din spate la calcai . Din cauza deformarii oaselor , dupa un timp mereu se rupe captuseala la pantofi , sau daca au captuseala tare , se rup ciorapii .
    Timpuri de neuitat cu , care nu ne mai intilnim niciodata . Concluzia ? Joaca cu zapada si datu pe derdelus sint frumoase dar cu masura , caci altfel mai tirziu se va plati ” polita ” .

  2. ambasadorul on said:

    Remus,

    mi-ai amintit de cizmele pentru derdeluș. Erau noi nouțe, iar eu le frecam talpa cu șmirghel, ca să scap de riduri. Dacă m-ar fi văzut mama …. vai, vai! 🙂

  3. Frate Adi ,

    iarna , in fiecare dimineata cind ma sculam primul lucru pe care-l faceam este ca ma uitam pe geam sa vad daca a mai nins proaspat . Daca era nins bucurie mare , mai ales in ultima zi de scoala din saptamana . In blocul in care stateam eram peste 30 de copii , numai pe scara noastra . Daca nu era zapada dar era ger de inghet , turnam apa pe trotuar si ne faceam derdelus . Sint amintiri care nu se compara cu cele din Epoca Noua a democratiei . Oamenii erau mai buni , mai prietenosi mai comunicativi , decit in vremea de acum . Democratia a adus in viata multor oameni , izolarea si mutenia . Vremuri care au trecut si care nu se mai intorc niciodata .

Acum e rândul vostru. Ce părere aveți?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: