Ambasadorul

"Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Cristos"

Prioritățile unui păstor ( 3 )


Păstorul are o mentalitate de ispravnic / administrator. Administratorul înțelege că nu deține posesiuni. Tot ce are aparține stăpânului. Stăpânul l-a lăsat să aibe grijă de averea lui. Avem un exemplu de administrator la Iosif ( Geneza 39:4-10 ).

El este un administrator al „tainelor lui Dumnezeu”. Ce reprezintă aceste taine? Dacă citim următoarele pasaje biblice vom înțelege: 1 Cor.2:1; 1 Cor.2:7; Efeseni 1:9; 1 Tim.3:9; Coloseni 1:24-29.

Păstorii sunt cei care au primit în administrare bogăția Evangheliei. Este mesajul Scripturilor, care pentru mulți în vremurile străvechi a fost o taină. Nu l-au priceput, nu știau întregul plan al lui Dumnezeu de salvare, de mântuire, de sfințire și glorificare. ( 1 Cor.2:7-10 ) Dar, Stăpânul nu este mulțumit doar să-și încredințeze bogăția unor ispravnici. El cere CREDINCIOȘIE de la ispravnici!

Dumnezeu nu ne cere să fim creativi cu acest mesaj! Dumnezeu nu ne cere să ne exprimăm opiniile cu privire la el. Dumnezeu nu ne cere să fim inovativi! Dumnezeu nu ne cere să-l adaptăm la cultura actuală!

Dumnezeu ne cere să fim credincioși mesajului.

Charles Spurgeon i-a confruntat pe unii dintre predicatorii vremii lui cu următoarea parabolă:

“Pe timpul lui Nero era o mare lipsă de hrană în orașul Roma, deși se putea cumpăra mult grâu din Alexandria. Un om care avea o corabie s-a dus în port și acolo a observat  mulți oameni flămânzi care își mijeau ochii uitându-se spre mare, prvind corăbiile cu grâu ce putea veni din Alexandria. Când aceste vase ajungeau la țărm, una câte una, oamenii săraci își frângeau mâinile  de dezamăgire căci la bordul galerelor nu era alteva decât nisip pe care împăratul tiran îi forțase să-l aducă pentru a fi folosit în arenă. Era o mare cruzime atunci când oamenii mureau de foame să ordoni vaselor comerciale să navigheze încoace și încolo și să să nu aducă decât nicip pentru spectacolele cu gladiatori.

Atunci, negustorul al cărui vas era legat de țărm a zis căpitanului său de vas: Fii atent să nu aduci din Alexandria altceva decât grâu; și chiar dacă altădată ai adus în vas nisip, de data aceasta să nu aduci decât grâu, căci oamenii aceștia mor de foame, și acum trebuie să ne folosim corăbiile ca să le aducem de mâncare….

Vai! Am văzut în ultima vreme anumite galere mari încărcate cu nimic altceva decât “nisipul” filozofiei și speculației, și mi-am spus: Ei bine, eu nu voi transporta altceva în corabia mea decât adevărul revelat al lui Dumnezeu, pâinea vieții atât de necesară pentru oameni.”

Domnul să ne ajute!

Anunțuri

Single Post Navigation

Acum e rândul vostru. Ce părere aveți?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: