Secretul marilor treziri (2), de Marcu Nichifor

Cuvântul este însoțit de starea ta sufletească, el lucrează în măsura în care Domnul Isus trăiește în tine. Noi nu putem face nimic, din contra stricăm, punem piedici în calea sufletelor, dacă viața noastră nu este o Biblie deschisă, în care Dumnezeu să trăiască și să fie văzut de alții. Tu nu poți să-l slujești pe Dumnezeu, decât numai prin puterea pe care o ai prin Credință, în legătură cu El. Măsura după care o slujbă își are valoarea pentru Dumnezeu și înaintea Lui, este măsura în care Domnul Isus trăiește și se vede în cel ce slujește. „Despărțiți de Mine nu puteți face nimic”. Citește bine nimic, nimic. Multora din cei ce predică, Domnul Isus le va spune curat, pe față: „Niciodată nu v-am cunoscut”, le vorbea de intimitate lăuntrică, „depărtați-vă de la Mine, voi toți care lucrați fărădelege ( Mat.7:23 ). Cea mai mare fărădelege este să-l predici altora pe Domnul Isus, iar tu singur să trăiești fără El în intimitate lăuntrică.

M-am dus zilele trecute în vizite pe la credincioși, îi întreb ce fac, și un suflet mai tânăr, îl cunoșteam sincer, îmi răspunde „nu tocmai bine”. Ce ți s-a întâmplat? Nimic. Cum se poate așa ceva? Dacă vine Domnul Isus ești gata? Nu. Ce să fie mă gândesc, cum oare diavolul reuși să împietrească această inimă și s-o tulbure. De când ești în această stare? De vreo zece zile. Începu să plângă; și-mi zice, de când a vorbit fratele T. la tinerei. Fratele T. era unul dintre tinerii sinceri, era student și din când în când mai spunea și el câte o vorbă de încurajare în cercul tineretului. El îmi mărturisi însă că mai înainte, cum într-o înprejurare critică a spus o minciună. Și cum Domnul Isus s-a îndepărtat de el, așa că se împietrise deabinelea. Și vorbind tinerilor i-a împietrit și pe alții, pentru că vorbele lui erau frumoase, dar în sufletul lui era legat, întemnițat păcatului, așa că și alții au fost legați de aceleași lanțuri; vorbind el, n-a transmis lumina ci lanțurile lui, nenorocind pe alții. Vorbind, dacă ești legat, nenorocești, pe alții legându-i.

Când l-am întâlnit i-am zis: „până aici, astăzi trebuie să-ți clarifici situația ta”. Ne-am dus la un frate, ca să ne rugăm pentru el. După ce și-a mărturisit păcatele, și ne-am rugat unii pentru alții ( Iacov 4:16 ) am plecat cu el la niște necredincioși. O bolnavă l-a primit pe Domnul Isus. El a văzut clar cum Dumnezeu l-a putut întrebuința. În decursul săptămânii încă vreo patru suflete l-au primit pe Mântuitorul. Ia cercetează-te bine, să vezi se folosește Dumnezeu de tine sau întunericul? Și vezi pocăiește-te, tu ești cauza cel ce citești, că alții nu-L primesc pe Dumnezeu în viața lor. Nu lua aceasta cu condamnare din partea vreunui om, ci ia-o ca o lumină din partea Mântuitorului tău.

Ce faci cu lumina pe care o primești? Îți orânduiești viața după ea, sau o arunci la o parte sub obroc? Adică nu ții seama de ea. Ia seama, dacă o neglijezi ți se va lua sfeșnicul. Numai acelui ce are i se va mai da, iar acelui ce n-are i se va lua și aceea ce i se pare că are. Grijă ce faci!

( articolul a fost scris de fratele Marcu Nichifor pentru calendarul ” Îndrumătorul Creștin” din anul 1947 )

Axiomele credinței baptiste

Pentru a reda în câteva cuvinte punctele de distincție, întemeiate pe Biblie, pe care se sprijină credința baptistă, dr. E.Y. Mullins, al patrulea președinte al lui Southern Seminary între 1899-1928 și președinte al Alianței Mondiale Baptiste, le-a enunțat în următoarele axiome:

1. Axioma teologică: Dumnezeu cel sfânt și plin de iubire are dreptul să fie Suveran.
2. Axioma religioasă: Toți oamenii au drept egal de a sta în legătură directă cu Dumnezeu.
3. Axioma eclesiastică: Toți credincioșii au dreptul la aceleași privilegii în Biserică.
4. Axioma morală: ca să fie responsabil, sufletul trebuie să fie liber.
5. Axioma religioasă-civică: O biserică liberă într-un stat liber.
6. Axioma socială: Iubește pe aproapele tău ca pe tine însuți.

Fotografia îl reprezintă pe dr. E.Y. Mullins predicând la Southern Seminary ( încă în construcție). Am preluat fotografia de pe blogul Kingdom People a lui Trevin Wax.

Secretul marilor treziri (1), de Marcu Nichifor

Pentru trezirea unui sat, a unui oraș, a unei biserici, lui Dumnezeu îi trebuie un om în care El să trăiască, să-l crească și prin el să-și facă lucrările Sale, n-are a face tânăr, bătrân, bărbat sau femeie, dacă are școală sau n-are. Ce zici, ești așa ceva? Tu învinuiești pe păcătoși, nu-i așa? Îl văd ei, îl citesc pe Mântuitorul în viața ta? Vorbind cu ei, sau să zicem predicând , ajung ei în mod tainic să se întâlnescă cu Dumnezeu? Prezența Domnului Isus prin tine îi cercetează, le vorbește? Din viața ta, lumina prezenței Lui, Duhul Sfânt se poate pogorâ asupra ascultătorilor? Luminile Dumnezeiești țâșnesc din tine, eliberează, luminează pe acei din jur, sau toată vorbirea ta este o gândire rece, cu mustrăti aspre, cu strigăte puternice? Dacă tu nu ești sătul, plin până la revărsare de prezența Dumnezeirii, ce vrei să dai oamenilor, vorbe strânse cu dibăcie sau niște gânduri iscusite, reci, adunate din Biblie, care nu produc nici lumină, nici căldură, nici viață, care nu dau nici un pic de putere, ci doar moleșesc, împietresc și produc somn, adormire – uite ce faci tu!

Vei zice, cum așa? Cuvântul lui Dumnezeu e plin de putere. Da, da, dar nu trebuie să uiți că dacă prezența lui Dumnezeu cu lumina și puterea  Lui minunată nu tronează în tine, totul va fi noapte, răceală, ghețărie, amorțeală. Oricât va fi un bec electric de mare , de frumos, de puternic și la bun loc pus, dacă nu va fi legat în strânsă legătură cu uzina centrală, toată casa va rămâne în întuneric. Dacă Dumnezeu nu trăiește din plin în viața ta, liber, atunci niciodată, cuvântul Său nu va avea căldura, puterea, flacăra aceia tainică, divină, însoțită de însuși prezența lui Dumnezeu, care pătrunde în om.

Cuvântul e însoțit de starea ta sufletească, el lucrează în măsura în care Domnul Isus trăiește în tine.