Nu sunt mulțumit doar cu atât

Sărbătorile au trecut. Prăjiturile s-au terminat. Am început o nouă săptămână cu activitățile ei obișnuite.

Dar cu am trecut prin sărbătoare? Pentru câți viața noatră a fost schimbată? Pentru câți povara sufletului va continua să ne copleșească?  Oare pentru câți dintre cei care am fost prezenți la sărbătoarea Învierii, lacrimile sufletului vor continua să curgă?

Ieri am spus: „Cristos a Înviat”, iar astăzi continuăm să plângem. Tragedia pe care o trăim este că în timp ce Cristos este viu, noi suntem triști și încovoiați de poverile sufletului.

În timp ce Domnul Cristos era viu, Maria …. plângea. Plângea pentru că îl căuta pe Domnul și nu-l găsea. Maria știa că numai lângă Domnul, lacrimile sufletului ei vor fi șterse.

L-am căutat noi pe Domnul Cel Viu în această sărbătoare a Paștelui din 2011? Oare nu ne-am mulțumit cu mai puțin?

Maria nu s-a mulțumit cu nimic mai puțin decât Domnul ei.

Maria nu s-a mulțumit cu mormântul gol. A fost acolo, a văzut mormântul sfânt. Dar a fost prea puțin pentru ea.

Unii dintre noi ne-am mulțumit și la aceste sărbători cu locurile sfinte. Cu mersul la biserică, cu programe. Întâlnirea doar cu locurile sfinte aduce agitație, mișcare, alergare, forfotă, entuziasm și chiar admirație. Mă gândesc la Petru și Ioan ce cursă plină de entuziasm au făcut până la …. mormântul gol. Și după aceea, ce s-a întâmplat?

Apoi ucenicii s-au întors acasă ( Ioan 20:10 )

Asta a fost tot. Au fost la mormântul gol și apoi acasă.

Nu fi mulțumit doar cu locurile sfinte. Te vor lăsa la fel de împovărat și sec.

Maria îl căuta pe Domnul ei. Și l-a găsit.

Noi l-am găsit pe Domnul la aceste sărbători? Am avut ocazia să-l îmbrățisăm și să-L ținem pentru câteva momente? Să ne bucurăm de prezența și binecuvântarea Lui? Ne-am întâlnit cu Domnul Cel Viu? L-am dorit mai mult ca orice?

Cum îl putem căuta și găsi pe Domnul?