Ambasadorul

"Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Cristos"

Archive for the day “mai 3, 2011”

De ce este importantă membralitatea?


Jonathan Leeman ne oferă douăsprezece motive pentru care contează membralitatea într-o biserică locală. Acestea sunt oferite în jurnalul electronic al lui 9 Marks.

Membralitatea este importantă pentru că:

  1. Este biblică.
  2. Biserica înseamnă membrii.
  3. Este o pre-condiție pentru Cina Domnului.
  4. Este reprezentarea oficială a Domnului Isus.
  5. Ne declarăm legământul cel mai înalt.
  6. Este felul în care experimentăm simboluri biblice.
  7. Îi slujim în felul acesta pe alți creștini.
  8. În felul acesta ne urmăm conducătorii.
  9. Îi ajutăm pe lideri să conducă.
  10. În felul acesta este posibilă disciplinarea spirituală.
  11. Oferă structură vieții de creștin.
  12. Se poate forma o mărturie.
Articolul în întregime poate fi găsit aici
Credeți că este importantă membralitatea într-o biserică locală? 


Porunca de a nu avea părtășie cu unii frați


Până și titlul acestor rânduri va crea un sentiment de disconfort pentru cei care au impresia că viața de credință este un picnic continuu în care toți trebuie să se simtă bine și acceptați.

Porunca cea nouă a Domnului nostru este să ne iubim unii pe alții. Nu negociem cu ea. Prin aceasta vor cunoaște cei din lume că suntem copii de Dumnezeu veritabili.

Dar, ce înseamnă să ne iubim unii pe alții? Înseamnă doar tolerare aproapelui? Îngăduință? Nepăsare? Acțiune? Implicare? Disciplinare?

Iată o dilemă la care caut un răspuns biblic.

Cum împăcăm versetele care ne cer să iubim cu următoarele versete?

În Numele Domnului nostru Isus Hristos, vă poruncim, fraţilor, să vă depărtaţi de orice frate, care trăieşte în neorînduială, şi nu după învăţăturile, pe cari le-aţi primit dela noi. Voi înşivă ştiţi ce trebuie să faceţi ca să ne urmaţi; căci noi n’am trăit în neorînduială, între voi. ( 2 Tes. 3:6-7 )

Şi dacă n’ascultă cineva ce spunem noi în această epistolă, însemnaţi-vi -l, şi să n’aveţi nici un fel de legături cu el, ca să -i fie ruşine.  Să nu -l socotiţi ca pe un vrăjmaş, ci să -l mustraţi ca pe un frate. ( 2 Tes. 3:14-15 )

Ci v’am scris să n’aveţi niciun fel de legături cu vreunul care, măcarcă îşi zice ,,frate”, totuş este curvar, sau lacom de bani, sau închinător la idoli, sau defăimător, sau beţiv, sau răpareţ; cu un astfel de om nu trebuie nici să mîncaţi. ( 1 Cor. 5:11 )

Acestea sunt doar trei din cele mai importante pasaje biblice care ne îndeamnă să nu avem părtășie cu un anumit gen de persoane. Dar mai sunt și alte pasaje, precum: 1 Cor.5:9, 13; Rom.16:17; 1 Timotei 6:5; 2 Timotei 3:5; 1 Timotei 6:5; Evrei 12:15-16; 2 Ioan 10.

Precizez încă o dată că nu promovez răzbunarea, ura, disprețul, aroganța și răutatea între frați. Doamne, ferește-ne!  Toate acestea nu au nimic de-a face cu viața de pocăit. Ele sunt fapte ale firii pământești și trebuie osândite, omorâte, crucificate, lepădate.

Dar, la fel de important este să avem puterea de a trăi și imperativul biblic de a nu avea părtășie, legătură, relație cu cei care trăiesc în neorânduială cu principiile Sfintei Scripturi. A continua să stai în părtășie cu astfel de oameni este împotriva Bibliei.

În Numele Domnului nostru Isus Hristos, vă poruncim, fraţilor, să vă depărtaţi de orice frate, care trăieşte în neorînduială, şi nu după învăţăturile, pe cari le-aţi primit dela noi. Voi înşivă ştiţi ce trebuie să faceţi ca să ne urmaţi; căci noi n’am trăit în neorînduială, între voi. ( 2 Tes. 3:6-7 )

Câteva observații:

  1. Cerința de a nu avea părtășie cu cei care trăiesc „în neorânduială” și nu după învățăturile Bibliei, este ștampilată de Domnul Isus Cristos. Autoritatea este clară și divină. Nu are de-a face cu capriciile sau simpatiile mele. „În Numele Domnului Isus, vă poruncim…” Iată că autoritatea acestei cerințe este dată de Însuși Mântuitorul.
  2. Cuvintele folosite în versetele biblice pentru a descrie atitudinea față de astfel de persoane: „depărtați-vă”, „înseamnți-vi-l”, nici să nu mâncați”, „nu aveți nici un fel de legături” descriu o atitudine, o strategie. Este chemarea de a nu avea o socializare strânsă cu aceste persoane.
  3. Asta nu înseamnă că aceste persoane trebuie neapărat și excluse din părtășia bisericii. În unele situații, este suficient doar o cenzură socială sau o izolare socială. Dacă privim la clauza din 2 Tesaloniceni 3:14-15 care spune „să nu-l socotiți ca pe un vrăjmaș, ci să-l mustrați ca pe un frate” înțelegem că uneori excluderea eclesială nu-i necesară.
  4. Depărtarea de aceste persoane nu trebuie confundată cu bădărănia și motocănia spirituală. Adevăratul pocăit este civilizat și manierat. Față de aceste persoane putem păstra o atitudine civilizată fără să ne implicăm într-o relație strânsă cu ele. Ele nu vor deveni prietenii noștri apropiați.
Care credeți că este motivul pentru care ni se cere
„să nu avem nici un fel de legături cu ei?” 

„Ne-am plictisit de cântarea asta”


Fratele Sandu Terlea, pe blogul personal, ne atrage atenția asupra fenomenului de plictiseală al unora față de anumite cântări.

Iată articolul pe care l-am preluat în întregime:

Am fost uimit, la inceput nu am inteles. Cum poate cineva sa fie atat slab, incat sa nu poata tine langa el ceea ce pretuieste, propriile preferinte si valori?

Ce-am patit. Am auzit o discutie. Intr-o discutie simpla, cineva intreba pe altcineva daca e de acord sa cante o anumita cantare, o cantare noua, care se canta de obicei la intalniri de tineret. Raspunsul – ne-am plictisit de ea, am tot cantat-o. Venit din partea unui tanar, desigur, adept al cantarilor de tineret, nu “batran depasit”. La inceput nu am reusit sa ma dezmeticesc, cateva clipe. Un fel de soc modern.

Pentru ca bunica mea canta acelasi cantari de ani de zile, fratii batrani se intalnesc si canta aceleasi cantari vechi, dar proaspete in inima lor. Pentru ca exista aceasta tensiune intre generatii si unii spun sa cantam cantari noi, nu vechiturile din cartile negre, de doliu. Si, e un soc sa auzi pe cineva tanar ca s-a plictisit de cantarile lui. Dar… din pacate… asa e.

Cum se face ca a cantat-o de 3-4 ori si s-a plictisit de ea? Pai nu era faina? Nu era placuta?

Asadar, e problema la cantare, sau la persoana? Si nu e un caz izolat. Mi-am amintit ca am mai auzit asemenea reactii, dar la vremea aceea nu am realizat. E problema la aceste cantari atat de faine, dar care ne plictisesc fiindca nu au putere in ele, fiindca nu sunt, de fapt, folositoare sufletului? E problema la oameni – sunt ei superficiali, sunt ei atat de mici incat, de fapt nu au nimic cu cantarile vechi, ci cu orice cantare, fiindca, de fapt, ei vor sa se distreze cu ceva mereu nou, incitant si placut dar deloc profund si bine inradacinat?

Este o mare problema pentru cei care nu sunt in stare sa deosebeasca vremurile, sa inteleaga motivul pentru care se intampla ceea ce se intampla. Complexul situatiei depaseste zona, cadrul si personajele ei. E ceva ce caracterizeaza vremea noastra. Am scris acest exemplu pentru ajutorul celor care cerceteaza si inteleg, pentru acei oameni scumpi si preaiubiti care cauta voia Domnului si intelegerea planului Sau.

Cand ne intalnim cu tineri din “lume” vrem sa fim “relevanti” si sa le punem cantarile noastre care si pe noi ne plitisesc. Ele atrag urechea doar, inima ramane sa-si continue drumul de racire si alienare. E vorba de mult mai mult decat ritm, linie melodica sau stil. E vorba de umblarea cu Dumnezeu, de trairea valorilor inalte ale Imparatiei Cerurilor…care, de fapt, nu mai exista. Tinerilor le-a fost rusine cu mostenirea lor. Acum, nu mai au nici mostenire, dar lenea si plictiseala i-a impiedicat sa-si mai faca un nume, o mostenire, o avere (spirituala). Cei “din lume” nu gasesc nimic interesant la pocaitii de astazi. E o realitate.

Acum avem cantari la comanda, putem vorbi pe Internet cat vrem. Aratam poze si spunem mult mai mult decat avem de spus (reziduu cat incape… si spatiul virtual este nelimitat). Dar suntem noi goi, lipsiti de viata (sprituala), undeva intre cer si pamant, dorindu-le pe amandoua si… neavandu-l pe nicicare.

Ce urmeaza de aici?

Nimic.

Tot ce a fost va mai fi.

Navigare în articole

%d blogeri au apreciat: