Ambasadorul

"Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Cristos"

Archive for the day “septembrie 28, 2011”

Unde-i sfințenia pocăiților?


La o întâlnire cu câțiva slujitori și păstori s-a ridicat o întrebare. Una pe care bunicii noștri nu au pus-o niciodată.

De ce nepocăiții știu mai bine ca și noi, pocăiții, cum ar trebui să trăiască un pocăit adevărat?” 

Cu alte cuvinte, de ce nepocăiții știu foarte bine că un pocăit adevărat trăiește o viață sfântă? Ei de ce știu și noi nu mai știm asta? 

De ce oare Biserica lui Cristos de astăzi trăiește mai asemeni lumii decât lui Dumnezeu? 

Îmi permit doar două răspunsuri: 

1. Prima problemă este că atitudinea noastră față de păcat este tot mai mult centrată spre noi și nu spre Dumnezeu. Păcatul ne enervează pentru că ne face să ne simțim vinovați, ne încurcă și ne împiedică în alergarea noastră spre succes. Vrem victorie, binecuvântare, sănătate, belșug, ascultarea rugăciunilor, bursă, reputație. Iar păcatul este un zid care ne desparte de toate aceste „bunătăți”. Și nu mai vedem păcatul ca și o mare ofensă adusă lui Dumnezeu. Vorbim de binecuvântare pentru că este vorba de NOI. Trebuie să începem să vorbim despre ascultare, pentru că este vorba de DUMNEZEU!

2. Nu mai luăm păcatul foarte serios. Am creat fel de fel de „fișiere” și „foldere” în care am așezat păcatele: grave, intolerabile, acceptate, mici, mari, negre, albe, gri. Suntem noi gata să numim păcatul „păcat” nu pentru că este mare sau mic, ci doar pentru că legea lui Dumnezeu îl numește așa? Oricât de mic am crede că este păcatul, acea vulpe mică va strica o vie frumoasă și bogată!

De ce atât de mulți pocăiți cunosc în mod repetat înfrângerea în lupta contra păcatului? 

 

Post Navigation

%d blogeri au apreciat: