Noi ce să credem?

Atâtea conferințe. Atâtea biserici. Atâtea cântări și concerte. Întâlniri peste întâlniri. Cărți peste cărți. Programe care mai de care. Invitații după invitații. Multe meniuri și multe mofturi.

Ce să facem cu toate astea?

Avem nevoie de discernământ! Abilitatea de a alege, de a diseca prin ceața care ne înconjoară. Puterea de a decide între minciună și adevăr, negru și alb. Valoros și trivial. Bine și cel mai bine.

Observ că ne este tot mai  greu să ne exersăm discernământul. De ce oare?

Iată câteva motive:

• influența gândirii relativiste
• comozi. Vestita replică ne bântuie și aici: „merge și așa”.
• învățătură slabă în bisericile noastre. Nu mai predicăm doctrină și nu mai știm ce să credem.
• lipsa disciplinei din biserici. De ce să ne mai chinuim să facem alegeri corecte când nu contează ce alegi. Tot acolo ești.

Dar un alt motiv pentru care nu mai știm să deosebim spiritual lucrurile este interpretarea greșită a Scripturilor.

Iată pe scurt cele cinci principii de interpretarea corectă a Scripturii:

1. PRINCIPIUL LITERAL – adică citești Biblia și îi asculți sensul ei natural. Semnificațiile ei obișnuite. Biblia nu-i rebus sau puzzle. Nu căutăm mai întâi vreun sens ascuns. Este vorba despre principiul simplității. Când spune să mergi să încurajezi pe cel necăjit, exact asta vrea să spună!
2. PRINCIPIUL ISTORIC – să înțelegi cadrul istoric. Să pui întrebări. Să cultivi vaste domenii de interogativitate. Cine? Cum? Unde? Către cine? De unde? În ce împrejurări? Dumnezeu a vorbit în timp și spațiu!
3. PRINCIPIUL GRAMATICAL – interpretează cuvintele în armonie cu înțelesul lor din care a trăit autorul. Înțelege care sunt metaforele, ilustrațiile, pildele, antiteza, cuvintele de legătură. Iată un exemplu: când un obiect neînsuflețit este folosit pentru a descrie o ființă vie, avem de a face cu un sens figurat. Cuvintele pot fi mici, dar au înțelesuri mari.
4. PRINCIPIUL SINTEZEI – înțelege mesajul ei în armonie cu toată Scriptura. Biblia se explică prin Biblie. Îmi amintesc că un individ din orașul în care am crescut a început o „mișcare” prin care dovedea cu versete că poligamia este plăcută Domnului. Concluziile noastre au nevoie de armonie teologică.
5. PRINCIPIUL PRACTIC – cum aplicăm la viața noastră. Ce trebuie să fac? Sunt întrebări vitale pentru studiul Scripturii.

Ce alte instrumente de interpretare ați găsit? 

M-am hotărât ce să fac cu profilul de facebook

Zilele trecute am cerut ajutor în legătură cu profilul meu de facebook.

Și am primit. Mulțumesc. Câteva sugestii au fost de apreciat.

Mi-a fost de ajutor comentariul lăsat de ascultareacredinței

Deocamdata e mai bine sa-l pastram. Si eu sunt de parere sa fie cat mai multi in lista de prieteni, fiindca oricum prietenii adevarati nu-i faci pe facebook. E doar o chestiune de marketing pentru cei care au gandit facilitatea… Dar avem ocazia sa folosim peretele pentru a promova valoarea, binele, bunul simt etc.

Așa că m-am gândit, m-am răsucit și m-am hotărât. Voi păstra profilul de facebook.

Dar cu câteva schimbări de abordare. Deci, problema nu-i la FB, ci în cerebelul meu.

• Îmi voi clarifica ce înseamnă „friend”. Nu accept ca acest cuvânt să fie atât de diluat. Reacționez. Țin mult la familia și prietenii mei. Nu am mulți, dar sunt de mare preț. Poate veți spune că este doar o problemă de semantică. Conceptele sunt importante!
• Vor rămâne în profilul meu de FB doar cei din familie și prietenii apropiați. Cei care nu fac parte din familie și prieteni vor fi șterși din profil. Sorry! Nu știu altă metodă, decât la fiecare să apăs „unfriend”. Este vreo altă cale?
• Ce se întâmplă cu cunoștiințele, pastori pe care-i cunosc, membrii din biserică, elevi de la liceu, credincioși din zona în care locuiesc sau persoane pe care le-am întâlnit în călătoriile mele? Sunt peste 400.
• Voi crea o pagină specială pentru ei. Cred că FB o numește „fan page”. Nu-mi place denumirea asta, dar … asta e! Acolo vor fi toți cei care vor să țină legătura cu mine și să stăm „conectați”. Voi încerca să răspund la mesaje dar nu va fi o prioritate. Pagina creată va rămîne totuși conectată la contul meu de twitter.

Deci, cam asta e!

Familia și prietenii rămân pe profil.

Cunoscuții și „fanii” 🙂 vor migra pe pagină.

Abia aștept să văd cum ne descurcăm! Am observat că pentru a-ți face un prieten pe FB e nevoie doar de un clik. Ca să „dezprietenești” este nevoie de trei clikuri. Hmm. Putea să fie invers.

Cât timp vă consumă profilul de FB?