Ambasadorul

"Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Cristos"

Archive for the month “ianuarie, 2012”

Cum să cânți la chitară cu o pasăre pe ea


Superbă reacția violonistului Lukas. Tare curios sunt ce gânduri iau trecut prin cap cu referire la persoana căruia îi suna telefonul.

Dacă aș fi fost eu în locul lui, ce aș fi gândit? Cum aș fi reacționat? Cred că în astfel de momente este loc de multă îngăduință și de dragostea care acoperă greșelile.

Dar ce te faci când nu aproapele tău este cel ce te deranjează.

Cum ai reacționa, de exemplu, dacă în timp ce cânți la o evanghelizare în aer liber, o pasăre ar plonja pe chitara pe care o ai în brațe?

Iată cum reacționează Josh Williams care cânta la un festival în Denton prin luna mai 2011. În timp ce cânta, o pasăre aterizează pe chitara lui Josh.

Iată aici reacția cântărețului.

SMURD și BISERICA


„Cine salvează o viață, salvează o lume întreagă”. Acesta este motto-ul Serviciului Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare ( SMURD ). Înțeleg că această echipă mobilă ajunge oriunde omul este în pericol. Slavă Domnului că nu am făcut cunoștiință cu ei. Odată ajunși acolo, încep primele acțiuni de salvare. Totul pornește cu verificarea funcțiilor vitale: tensiune, puls, temperatură, saturația de oxigen, etc.

Mă întreb cu o oarecare îngrijorare în ce stare este Trupul lui Cristos, Biserica?

Unul dintre semnele vitale ale unei strașnice biserici este discernământul spiritual. Stabilitatea trupului. Clătinarea la orice adiere de vânt, mersul șerpuit și încovoiat sunt semne clare ale lingorii care învăluie trupul.

Nu ne mai place doctrina. Credem că a spune adevărul este un simptom al aroganței. Aud tot mai des expresia: „noi nu deținem monopolul adevărului”. Foarte trist că nu-l mai deținem. Unde l-am pierdut? Parcă știam că Duhul Sfânt pe care spunem că-l avem este un Duh al Adevărului ( Ioan 14:17 ). Parcă Cuvântul de care trebuie să ne ținem este Cuvântul Adevărului ( 2 Tim.2:15 ). De ce nu mai avem adevărul?

Un trup sănătos este capabil de discernere. Sunt printre noi lupi răpitori îmbrăcați în piei de oaie. Mai suntem capabili să-i depistăm? Mai avem puterea să judecăm faptele lor?

Unul din vânturile amăgitoare care bat tot mai aprig prin bisericile noastre este dorința omului de a savura viața. Viața-i frumoasă și trebuie trăită. Chiar și în biserică. Prezentul înseamnă să mă simt foarte bine. De aceea, biserica trebuie să fie un loc în care nimeni să nu plece ofensat. Muzica trebuie să-mi fie pe plac. Serviciul divin înlocuit cu program de divertisment. Membralitatea este în funcție de „armonie”. Imaginea lui Dumnezeu este schimbată pentru ca omul să nu se sperie. Și astfel trupul lui Cristos este cuprins de metastazele lumii în care se află.

Creștinismul nu este o ofertă atractivă. Creștinismul este tulburător pentru mândria omului. Chemarea noastră este să trăim vieți sfinte și să transmitem adevărul Evangheliei cu dragoste dar fără compromisuri.

 

Care credeți că este „pulsul” bisericii de astăzi? 

 

 

 

 

Amintiri depănate de pastorul Mitrofan Gheorghe


Fratele Mitrofan Gheorghe este păstorul pe care îl ascultam în frumoasele luni petrecute la țară în vacanță. Păstorul bunicilor mei. În locul lui, tatăl meu a continuat slujirea.

L-am întâlnit vara trecută în biserica „Maranata” din Suceava. A fost o mare bucurie să-l reîntâlnesc.

Am primit cu bucurie cartea scrisă de fratele Gheorghe. Este o carte plină de istorie. O recomand în special celor ce au legături cu nordul Moldovei.

Cum citesc în timp ce conduc mașina


Citesc cu urechile.

Deunăzi scriam despre disciplina ascultării cărților audio care poate să fie profitabilă spiritual. Câștigăm lupta cu letargia intelectuală. Atunci când călătorești sau ești ocupat cu activități care îți „rup” ziua în bucăți, audiția unor cărți bune te obligă să rămâi vigilent și să-ți umpli mintea cu combustibil esențial.

Astăzi între drumurile făcute între școală și biserică am ascultat vreo 5 meditații de Tozer și două capitole de Ravenhill. Ce bine mi-au prins!

Am căutat oportunități de a procura cărți audio. Nu m-am descurcat prea strălucit. Am nevoie de ajutor.

Dar, iată câteva locuri găsite:

  1. Editura Humanitas
  2. Editura Curtea Veche
  3. Resurse Creștine

Unde mai găsim cărți audio? 

De ce nu cânt cântări „creștine”


Muzica în biserică este esențială.

Este un mod vital prin care ne închinăm Domnului. Acordăm mare parte ( poate prea mare ) din timpul pe care îl petrecem în închinarea corporativă. Dar, închinarea prin muzică poate foarte ușor să fie deturnată de dușmanul nostru: Diavolul. Putem agale să ne lăsăm păcăliți și să înghițăm momelile lui. Să cântăm fără să ne închinăm Lui.

Iată trei principii care sunt esențiale pentru o închinare veritabilă în cântare:

1. ÎNCHINARE BAZATĂ PE CONŢINUT.

Nu pe emoţii, experienţe, liturghie, scop sau personalitate.

Coloseni 3 este crucial pentru înţelegerea rolului muzicii în biserică. Coloseni 3 se adresează încă din v.1 celor care „umblă după lucrurile de sus, unde Cristos şade la dreapta lui Dumnezeu.” În v.16 ni se dezvăluie două roluri ale muzicii: „învăţaţi-vă şi sfătuiţi-vă” şi închinarea faţă de Dumnezeu, „cântând lui Dumnezeu cu mulţumiri„. Aceasta este posibil doar atunci când „Cuvântul lui Cristos” locuieşte din belşug în noi. (v.16)

Muzica fără cuvinte poate fi o formă artistică de a atrage atenţia asupra lui Dumnezeu, la fel cum o face şi natura ( revelaţie generală). Dar dacă adăugăm adevăr biblic melodiei atunci ea devine un instrument pentru revelaţia specială.

O legătură corectă între adevărul obiectiv şi muzica subiectivă cere mult discernământ din partea celor care conduc închinarea prin muzică în biserică. Adevărul transcede cultura. Un adevăr profund rămâne adevăr indiferent cu ce stil de muzică îl asociezi. Dar, pe de altă parte, mesajul nu ar putea fi auzit de biserică dacă muzica care îl acompaniază nu este atent aleasă. Muzica în biserica trebuie să se bazeze pe adevărul biblic, iar stilul, emoţiile şi experienţele sunt secundare.

Efes.5:19; Colos.3:16

( Psalmii=Psalmii; Cântări de laudă=cântările de laudă cu adevăruri teologice; cântări duhovniceşti=mărturiile personale ale credincioşilor )

2. TOTUL SPRE ZIDIRE

1 Cor.14:26 „toate să se facă spre zidire sufletească„.

Adică, stilul muzical preferat de mine este mai puţin important în comparaţie cu ce zideşte Trupul. Introducerea unor noi stiluri este recomandată dacă asta aduce zidire Trupului. Iată că putem face o aplicaţie şi personală: nu este vorba de ceea ce primesc (emoţii, experienţe, vindecări, ce îmi place să aud, etc ), ci este vorba de ceea ce dăruiesc (laudă lui Cristos şi slujire altora ).

1Cor.14:40 „dar toate să se facă în chip cuviincios şi cu rânduială„.

3. NU FOLOSIM CUVINTE ÎNDOIELNICE.

Acest principiu are legat de primul. Avem prea multe cântări prin care nu comunicăm adevăruri biblice. Cântări ale căror cuvinte nu aduc învățătură, zidire, cercetare celor care participă la închinare.

Am să ofer un exemplu de cântare „creștină” unde nu găsim miez și conținut biblic. Adevărurile dulci și pline de viață ale Scripturii sunt înlocuite cu surogate artificiale și seci.

Credeam ca-s cineva..
Cum nu sa mai vazut
Tot mereu ceva spuneam
Sa vreau chiar si mai mult.

Banii mi-au condus sufletul vandut
Ca pot fii salvat nici nu am crezut

Ref:Ai venit, mai salvat, mi-ai dat dragostea
Mai luminat si mi-ai schimbat inima
Doar eu stiu ca tu esti raspunsul meu
Pe tine totdeauna te-am cautat
Sunt al tau……

Puteam sa fac orice
Dar inima n-aveam
Tot ce-i rau ma atragea
Si incet incet pieream

Dar cand te-am gasit
Mai eliberat
Si inapoi mi-ai dat
Sufletul curat

Ref:Ai venit, mai salvat, mi-ai dat dragostea
Mai luminat si mi-ai schimbat inima
Doar eu stiu ca tu esti raspunsul meu
Pe tïne totdeauna te-am cautat (mereu)
Sunt al tau……(*3)

Versuri de la: http://www.versuri.ro/

Nu doresc să critic persoana sau stilul muzical al cântării, ci doar observ că această cântare poate fi o dedicație perfectă pentru doamna învățătoare. Este chiar mai potrivită la ziua mamei. Ea poate fi adresată soției sau iubitei care a fost răspunsul și dragostea care mi-a schimbat inima. Se poate cânta și într-un club la fel de bine ca și într-o tabără creștină. 

Vă invit să ascultăm și o altă cântare. Același titlu: sunt al Tău. Să vedem dacă conținutul mai poate fi negociat.

Da! Avem nevoie de discernământ și în cântările noastre.

Ce am învățat de la politicienii români


Octavian Pantiș este un tip inteligent și cu un sprit practic. Este managerul firmei TMI.

Am găsit un articol scris de domnia sa care mi-a oferit răspuns la o întrebare care m-a frământat uneori: pot învăța ceva de la politicienii noștri?

Răspunsul l-am găsit în articol: să nu faci ce fac ei!

Iată un fragment din articol:

Desigur ca nu putem vorbi despre toti politicienii atunci cand spunem ca ei traiesc aceste principii. Sunt insa poate prea multi cei la care le vedem frecvent.

1. Daca ai de criticat pe cineva, fa-o in public. Exagereaza.

Una din regulile pentru feedback negativ pe care le gasim in cursuri si carti de specialitate este sa criticam in particular, intre patru ochi. Daca facem asta de fata cu altii atunci persoana se poate simti atacata, probabil va nega ce avem de spus si chiar va raspunde in aceeasi moneda, in orice caz nu-i vom deveni un prieten mai bun criticandu-l in public. Obiectivul feedbackului negativ nu este sa dezonoreze sau sa rusineze persoana ci sa indrepte comportamentul, sa-l faca pe celelalt sa se simta un pic vinovat pentru greseala si dornic de a o repara cat mai repede.

2. Daca nu ai nimic de spus, spune totusi ceva. Orice.

Avem printre noi multi oameni care, atunci cand nu au nimic de spus, nu incearca sa demonstreze asta prin cuvinte. Trecem prin viata invatand tot felul de lucruri, devenim buni in anumite domenii iar altele ne raman mai putin cunoscute. Cand e vorba despre lucruri la care ne pricepem, avem toate motivele sa exprimam opinii, informatii sau chiar sa dam sfaturi. Cei mai intelepti dintre noi au taria de a sta deoparte de discutii aprinse pe marginea unor lucruri in care nu sunt experti. Ba mai mult, se folosesc de momentele respective ascultand si invatand. Ei cunosc o vorba veche si adevarata care spune: ‘atunci cand vorbesti, nu afli nimic nou’. Multi politicieni insa au pareri despre orice si nu ezita sa si le etaleze, de multe ori facandu-si evidenta ignoranta. Au pareri despre sanatate, au pareri despre fotbal, despre invatamant, despre doctrine politice, despre treburi gospodaresti ale unui oras, despre energii regenerabile si, mai nou, despre gauri negre.

3. Cand celelalt vorbeste, nu-l asculta. Vorbeste si tu.

Cuvantul cheie dintr-un talk show dambovitean nu este talk ci este show. Obiectivul de a transmite o concluzie curata audientei nu exista, sau este frecvent acoperit de zecile de idei ce curg de-a valma, de politeturile schimbate intre invitati, de coloratura limbajul corpului sau de cuvintele goale ce intruchipeaza principiul anterior. Uneori nici moderatorul nu-si doreste sa comunice neaparat ceva util ci mai degraba sa se asigure ca lumea se uita, ca face rating. Ce concluzii putem trage noi dupa ce vedem aceste dialoguri? Le stim deja, si probabil le folosim: daca stai de vorba cu cineva, asculta-l pana la capat, incearca sa intelegi si ce spune si ce vrea sa spuna, da-i ocazia sa povesteasca daca trece printr-o experienta mai putin placuta, acorda-i intreaga ta atentie, nefiind preocupat tot timpul sa-ti spui propria poveste sau parere. Trebuie sa stim ca nu suntem obligati sa stam de vorba pe-ndelete cu oricine. Dar daca cei la care tinem mult nu gasesc la noi intelegere fara judecare si ascultare fara intreruperi, relatia respectiva se raceste in timp.

Articolul integral aici.

 

Musafiri la Betleem Hațeg


În cadrul serviciului divin de la ora 17.00, mâine vom avea împreună cu noi la „Betleem” Hațeg musafiri.

Corul și Orchestra Bisericii Creștine Baptiste Maranata Hunedoara se va alătura bisericii noastre în închinare și adorare față de Dumnezeul nostru.

Vă așteptăm cu drag.

Cum e să te rupă porcii?


O parte din citirea de astăzi a fost din Matei 7. 

Iată ce spune versetul 6:

Să nu dați câinilor lucrurile sfinte, și să nu aruncați mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare, și să se întoarcă să vă rupă.

Atunci când slujești, lucrezi, acționezi sau ai o inițiativă vei primi și destulă critică. Unele critici sunt destul de … noroioase ( ca să nu folosesc alt cuvânt ). 

Cum reacționăm la critici murdare?

Țin minte sfatul bunicilor: „dacă te întâlnești cu coșarul pe drum, nu te lua la trântă cu el. Chiar dacă îl biruiești, vei pleca murdar”. 

Iar al doilea sfat pe care l-am citit astăzi a fost din partea unui politician american care a fost făcut într-o emisiune de radio „mincinos” de către un ascultător:

” Un prieten înțelept, mi-a spus odată: nu te lua la trântă cu porcul. Amândoi vă veți murdării, și porcului îi va plăcea.” 

Știe cineva cum e să te rupă porcii? 

De ce cred că și eu am darul proorociei


În Vechiul Testament, proorocul era purtătorul de cuvânt al lui Dumnezeu. Uneori Dumnezeu îi vorbea prin vedenii sau prin mesaje audibile ( ex: Samuel ). Prevestirea viitorului făcea parte din proorocia Vechiului Testament dar și atunci era pentru a stimula o acțiune prezentă. 

Darul proorociei a fost și continuă să fie abuzat grosolan de indivizi ca Bob Jones sau Todd Bentley. 

În proorociile apostolilor și a ceilorlalți slujitori, observăm că luau adesea cuvinte din Vechiul Testament și le comentau. Ofereau exeplicații. Aceste proorocii erau adesea cuvântări foarte lungi ( Fapte 7 ) din care evanghelistul Luca ne oferă doar un rezumat.

Care este scopul esențial al proorociei?

Cine proorocește, dimpotrivă, vorbește oamenilor spre zidire, sfătuire, și mângâiere. ( 1 Cor.14:3 )

Deoarece proorocia constă în zidire, îndemnare, mângâiere prin cuvântări ispirate de Duhul Sfânt, se poate deci, în anumite condiții, încadra predicarea în categoria proorociei. 

Predicarea = Proorocie? 

 

 

Bestia cu care ne luptăm dimineața


Când am deschis ochii azi dimineață, deasupra mea pufăia un dragon feroce și barbar. Nu am reușit să-mi deschid bine ochii că de spaimă i-am și închis înapoi. Am început, cu ochii închiși bine, să mă gândesc ce să fac cu această bestie care încerca să mă încolăcească. Cum să o răpun? Știam că momentul cel mai potrivit este înainte de ivirea zorilor. Când încă este întuneric este momentul oportun.

Am sărit din pat și într-un final am biruit-o. Dar bucuria a fost de scurtă vreme. A doua zi, bestia era acolo. Era în dormitorul meu gata să mă înșface.

Nu-i vis. Nu-i basm. E realitatea cu care ne confruntăm în fiecare dimineață.

Avem de luptat cu fiara letargiei. Ea are trei capete: pneuma ( spiritual ), soma ( trupesc ),  nous ( intelectual ). Dacă nu ucidem fiara înainte de micul dejun, are toate șansele să ne înhațe de-abinelea. Avem însă șanse mari de victorie împotriva letargiei dacă o răpunem înainte de a apuca să intrăm în activitățile zilei.

Cum răpunem bestia letargiei?

Înainte de ivirea zorilor:

1. Citim Biblia. Odată ce am început să citesc, puterea dragonului începe să scadă vizibil. Anul acesta eu citesc Biblia după programul CVV: Biblia într-un an de zile ( YouVersion ).

2. Exersăm fizic. Aici țintim spre al doilea cap al dragonului. Personal ratez de multe ori capul acestui dragon și asta se simte în activitatea zilnică. Letargia fizică afectează serios și celelate compartimente ale vieții noastre.

3. Ascultăm cărți. Se anihilează letargia intelectuală. Americanii au o vorbă: „leaders read, leaders lead”. Liderii citesc, liderii cârmuiesc. Personal nu am încă această disciplină, dar voi tatona această metodă de anihilare a letargiei intelectuale.

Articolul complet în engleză îl găsiți aici.

Cu ce arme îl ucideți voi dimineața pe dragonul letargiei? 

Post Navigation

%d blogeri au apreciat: