Ambasadorul

"Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Cristos"

Archive for the day “februarie 2, 2012”

5 caracteristici ale unei prietenii adevărate


Cum arată un prieten adevărat? Gândește-te la cel mai bun prieten al tău. Suntem creați de Dumnezeu să funcționăm în relații, nu în singurătate.

O prietenie adevărată se construiește între doi oameni care știu să comunice și care dețin o încredere puternică reciprocă.

Mă gândesc la David și Ionatan.

  • îți iubești prietenul ca pe tine însuți.
  • îi recunoști valoarea chiar dacă îți pierzi avantajele.
  • dăruiești din posibilitățile pe care le ai.
  • faci promisiuni. Te ții de ele cu orice preț.
  • Dumnezeu este implicat în relație.

Când mă uit în Scriptură la cum este descris un prieten adevărat ( Prov.27:17; 18:24; 27:6,9; 27:10 ) ajung la câteva concluzii:

  1. un prieten adevărat este foarte rar.
  2. un prieten adevărat te iubește în orice situație.
  3. pot apărea prietenii adevărate între persoane de vârste apropiate dar și între persoane cu diferențe mari de vârstă. Ce ziceți de o relație de prietenie între tată-fiu? Mamă-fată? Nu cred că există „prăpastie ântre generație”. Există numai acolo unde părinții și copiii au săpat serios .
  4. prietenii adevărați petrec timp împreună.
  5. un factor al durabilității este moralitatea, dependența de Domnul.

Cum descrieți o prietenie adevărată? 

M-ai rănit! Și acum…?


Cel mai bun moment de-a rezolva o problemă este înainte de a apărea. Dar, uneori este imposibil. Probleme apar în relații. Nu-i o supriză. Dar ele trebuiesc rezolvate biblic.

Când cineva m-a rănit, m-a jignit sau mi-a făcut rău, ce-i de făcut?

Sau ce nu trebuie să fac?

  • Nu răspund cu aceeași monedă.
  • Nu joc rolul „victimei” sau a „persecutatului”.
  • Nu las mânia și răutatea să mă macine în tăcere.
  • Nu vorbesc de rău la alții persoana respectivă.

Să nu fac nimic? Nu!

Soluția biblică nu-i foarte comodă. Am vrea să o evităm dar este prea clară să ne facem că nu am priceput-o.

  • Merg la persoana în cauză. Nu să-l umilesc, ci să-l corectez. Sunt momente când Dumnezeu ne dă o așa pace în inimă, că nici nu este cazul să mai mergem. Ofensa persoanei nu și-a atins ținta.
  • Dacă nu recunoaște că a greșit atunci chem „ajutoare”. Aceste persoane trebuie să fie de încredere și duhovnicești. Scopul este: împăcarea.
  • Dacă nici al doilea pas nu are succes, spun „bisericii”. Aici este vorba de păstori, adunarea credincioșilor, comitet, etc.
  • Dacă nici așa nu se rezolvă, îmi rămâne decât să sper, să aștept și să mă rog.

Te-a rănit cineva fără motiv? Cum ai reacționat? 

Post Navigation

%d blogeri au apreciat: