Ambasadorul

"Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Cristos"

Archive for the month “iunie, 2012”

Oare așa să fie?


Numărul celor care sunt șomeri nu este mai mare decât numărul celor care nu muncesc. ( Frank Clark )

Ce părere aveți? 

L-am întâlnit zilele astea pe Lot


Vă amintiți de Lot?

Un tânăr care n-a mai suportat pocăința bătrânului unchi. Se cam plictisise și de poveștile interminabile spuse de Avraam despre Iehova și de un Dumnezeu care poartă de grijă. A vrut să-și trăiască viața. Și-a dorit întotdeauna să doarmă și el pe o salea, într-o vilă și nu în cortul atât de drag unchiului său. Și a reușit! 

Astăzi întâlnesc tot mai mulți Loți. Unii au plecat chiar din bisericile și căminele noastre.

Ne-au spus că vor să fie „sare și lumină” în lume și nu în biserică.

Ne-au spus că vor să-și deschidă propriile afaceri. Și asta doar ca să ne arate cum se face o afacere „curată” și spre „slava lui Dumnezeu”. 

Ne-au spus că bogățiile pe care și le doresc nu îi vor despărții niciodată de Dumnezeu.

Ne-au spus că vor să intre în politică ca să o facă mai curată. Impactul lor creștinesc va fi imediat remarcat.

Am doar patru întrebări pentru Loții noștri:

1) Ce efect a avut „Sodoma” pentru viața ta spirituală? Parcă înainte de intra în Sodoma erai mai plin de bucurie și de pace sufletească. Parcă obișnuiai să te rogi în biserică și să cânți în cor. Acum ai ajuns puternic dar ți-ai pierdut vigoarea spirituală. Și atunci, ce folos?

2) Ce ai făcut pentru „Soldoma”? Ai spus că vrei să ai impact în viața lor. Ai spus că vrei să fi relevant. Ai spus că vei avea mai mult succes dacă vei ajunge în poziții politice înalte. Câți ai câștigat pentru Dumnezeu? Și atunci, ce folos?

3) Cât ai câștigat în „Sodoma”? Ai trecut de la cort la casă. Ai bani și poziție. Ai rate în bancă și credite. Ai tot mai multe bogății. Dar, în final ai pierdut totul! Și atunci, ce folos?

4) Ce-ți face familia? Este soția ta fericită și împlinită? Sunt copiii tăi credincioși? Se pare că toți ceilalți din familia ta se îndreaptă într-o direcție greșită. Copiii au preluat conducerea. Iar gândirea lor este total lumească. Și atunci, ce folos?

Ați întâlnit vreun Lot? Cum arăta? 

De ce-i periculoasă critica?


Criticarea altora este un lucru periculos, nu atât de mult pentru că poți face greșeli față de acele persoane, ci pentru că poți dezvălui adevărul despre tine. Harold Medina )

Sunteți de acord? 

Ce trebuie să știm înainte de a denigra slujitorii Domnului


Poporul caută mereu un țap ispășitor pentru necazurile și frustrările lui. Cel mai adesea se găsește vinovatul: conducătorul poporului. El este sursa tututor bubelor.

De ce a ajuns Adrian Năstase să se împuște? De ce nu avem locuri de muncă? De ce pică copiii la bac? De ce nu avem medicamente? De ce plouă fară? Cine-i vinovatul pentru toate acestea? Justiția. Polițiștii. Judecătorii. Presa. Stresul. Criza mondială. Încălzirea globală. ADN-ul.

Dar cel mai vinovat este …președintele. În capul conducătorului se sparg toate oalele.

Același lucru se poate întâmpla și cu poporul lui Dumnezeu. Atunci când Dumnezeu încearcă poporul, reacția este una de răzvrătire. Dar nu împotriva lui Dumnezeu, ci împotriv celui însărcinat cu conducerea poporului. 

Avem un exemplu în Numeri 12 când Maria și Aron conduc o campanie de denigrare împotriva lui Moise.

Ce trebuie să știm înainte de a ne pregăti să lovim în slujitorii Domnului?

  1. Dumnezeu ne aude. Dumnezeu aude și știe fiecare cuvânt pe careîl rostim și îl gândim. Prin ceața conflictului, Dumnezeu vede totul deslușit.
  2. Dumnezeu ne vorbește. Întotdeauna Dumnezeu va interveni și își va apăra slujitorul. Fie prin circumstanțe, fie prin conștiință sau prin alte pesoane. De obicei, majoritatea poporului ignoră aceste mesaje.
  3. Dumnezeu ne pedepsește. Maria s-a îmbolnăvit. Aron s-a înfricoșat. Maria a fost pedepsită public pentru păcatul ei. Iar poporul a fost afectat și întârziat din drumul lui.

Ce părere aveți? 

Domnule Adrian Năstase, să nu-ți faci nici un rău!


Asta ar fi strigat apostolul Pavel dacă ar fi fost în fața domnului Adrian Năstase în ultimele zile. Dar, din nefericire, nu a fost nimeni lângă el cu un astfel de mesaj. Nu comentez gestul făcut de Adrian Năstase. Nu sunt de acord cu suicidul în nici o circumstanță.

Mă întreb însă naiv unde sunt toți pocăiții care au intrat de bună voie în „închisoarea” politicii românești? Oare l-a sunat careva pe domnul acesta tulburat să-i spună doar atât: „Domnule Adrian, suntem cu toții aici și ne rugăm pentru d-voastră?”

A fost?

Îi vedem pe frații noștri dând mâna cu conducătorii țării pe afișe cât blocul. Dar, câți dintre „temniceri” după astfel de întâlniri ajung să întrebe: „domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mântuit?”

Unde ne sunt creștinii politicieni care să strige cu glas tare: „să nu-ți faci nici un rău, căci toți suntem aici”?

Poate au strigat … și totuși temnicerii nu au auzit!

Poate!

Îi plac Domnului Isus vacanțele?


După o perioadă intensă de predicare și învățare, Domnul Isus îi cheamă pe apostoli și le spune: 

Veniți singuri la o parte, într-u loc pustiu, și odihniți-vă puțin. Căci erau mulți care veneau și se duceau, și ei nu aveau vreme nici să mănânce. ( Marcu 6:30,31 )

Iată că Domnul Isus ne cheamă din când în când să ne retragem pentru o vreme de odihnă. Dar observ repede două lucruri esențiale care trebuiesc să caracterizeze orice „vacanță biblică”:

1) Mergem cu Domnul Isus în vacanță. Nu-l lăsăm acasă. „Veniți” este chemarea pe care El ne-o face. Deci, mergem împreună. Vacanța nu este o ocazie să ne desfătăm în firea pământească. Nu este un flirt cu poftele lumești. Este o experiență trăită alături de Isus.

2) Ne odihnim. Asta trebuie să facem în vacanță. Nu planificăm prea multe activități pentru o zi. Nu încercăm să vizităm toată Europa în trei zile. Ne vom întoarce epuizați și obosiți. Ne odihnim fizic dar și spirtual.

Ce sugestii pentru o vacanță reușită aveți? 

M-a făcut fericit


Nu știu de ce nu pot să-mi amintesc mai nimic semnificativ din timpul claselor 1-4. Aparatul de fotografiat îl vedeai doar la studioul special din centrul orașului. Acolo mergeam doar la zile foarte, foarte importante. De exemplu, când a venit după câțiva ani bunica din Moldova în vizită la noi, am mers cu toții încliftați pentru o poză. Lucrurile s-au schimbat. Am poze cu copiii mei și când le schimbam scutecele ( nu sunt publice 🙂 

Dar am o amintire de pe vremea școlii primare care s-a înfipt în mintea mea și este încă acolo. Nimic și nimeni nu mi-o poate fura.

Era ziua premierii.

Cu mic și mare adunați în curtea școlii. Toate clasele încolonate alături de învățătoarele lor. În fața noastră o mulțime de părinți, bunici, frați și surori cu ochii căscați cât cepele spre noi. Fiecare învățătoare citea la microfon premianții clasei. A fost rostit și numele meu: Condrea Adrian – premiul 1.

M-am dus să fiu încoronat. Am primit cu emoție diploma și cărțile cadou. În timp ce mă retrăgeam spre locul meu, mi-am aruncat privirea spre zona în care se aflau părinții mei. I-am văzut plângând de fericire pentru mine.

A fost tot ce doream să știu: părinții mei sunt mulțumiți de mine! 

Lucas m-a făcut fericit! Și asta nu se uită! 

Caricatura de sâmbătă :)


( Scrieți la comentarii ce credeți că se întâmplă în această biserică )

De ce duminică nu merg la vot?


Sunt mulți care m-au întrebat pe cine votez ca și primar la orașului. Pentru micuțul nostru orășel ( Hațeg ) sunt trei, principalii candidați: dl. Nicolae Timiș ( actualul primar ),  dl. Marcel Goia, și dl. Andrioni Alin

Cine mă cunoaște, știe deja că am stat departe de politică și am refuzat să implic biserica baptistă „Betleem” Hațeg în jocurile politice. Am făcut-o din respect față de Scriptură, candidați și membrii bisericii pe care o slujesc și care au libertatea să voteze așa cum le dictează conștiința lor. 

Cred că prea ușor astăzi lăsăm afilierea/simpatia noastră politică să ne dicteze convingerile și trăirile nostre creștine. Iubirea aproapelui, lepădarea de sine însuși, purtarea crucii, respectul pentru autorități sunt principii valabile și în perioada campaniei electorale.

  1. Cred că pocăiții din Hațeg ( și nu numai ) sunt datori să meargă la vot. Votul nu este doar un drept. E și o responsabilitate. O cetate este binecuvântată și prin conducătorii ei. Apatia și indiferența noastră oferă gratuit o cale deschisă unor oameni deloc potriviți pentru a ne conduce.
  2. Cred că trebuie să votăm oamenii cei mai potriviți pentru această slujbă. Ce înseamnă „om potrivit”? Avem nevoie să ne facem „temele” înainte de a intra în cabina de vot. Ar fi bine să luăm Scriptura și să ne ghidăm după 1 Timotei 3. Cum este familia lui? Copiii? Mărturia de la locul de muncă? Câtă frică de Dumnezeu arată prin comportamentul lui? Ce fel de caracter are? Cum este în vorbire? Care-i este anturajul?
  3. Cred că trebuie să ne întrebăm sincer pe noi înșine: „De ce vreau să-l votez pe X sau Y?” Este dorința mea izvorâtă din răutate, invidie, etc sau din dorința de dreptate, integritate, etc? Ce-mi spune conștiința mea în fața acestei alegeri? (asta doar în cazul în care conștiința a fost păstrată curată ).

Cred că hațeganii vor merge la vot. Încurajez credincioșii evanghelici din oraș să-și exprime votul duminică. Dar să o facă nu ca la televizor, ci ca în fața lui Dumnezeu care cunoaște fiecare gând al inimii.

Te rog, dragul meu credincios din Hațeg, când vei intra duminică în cabină cu ștampila în mână, roagă-te în câteva secunde PE NUME pentru FIECARE candidat pe care îl vezi pe lista din fața ta.

Și apoi, pune ștampila unde vrei!  Roagă-te pentru fiecare dintre ei! Au nevoie de Mântuire!

Atunci votul tău va conta!

Aaaaa, era să uit. De ce nu merg la vot duminică?

Pentru că duminică voi predica Evangheliei în alte două orașe din țară.

Domnul să binecuvânteze Hațegul și România!

Care trebuie să fie prima calitate a unui primar? 

Campania care „m-a prins” … pentru 3 secunde


Mergând astăzi prin orășelul nostru, am auzit din nou magafoanele purtate de fel de fel de mașini și microbuze „panselate” cu postere în mărime naturală și supra-naturală mugind, cântând și „proclamând” promisiuni și avertismente. Nimic neobișnuit până aici. E dreptul fiecărui partid. 

Dar, dintr-o dată, am auzit un alt fel de mesaj. Un mesaj nou. Neauzit de mine în zilele astea de campanie agresivă. 

Suna ca așa:

Stimați cetățeni! Vă prezentăm, scamatorii, jonglerii, numere extraordinare de iluzionism, dresură de căței ….

Mirare mare! Ce partid nou să apară acum în ultima zi de campanie? I-am admirat într-un fel că măcar în ultimul ceas, cineva vrea să fie atât de sincer cu oamenii. Curată sinucidere politică! Să le spună „verde-n față” că aproape totul este o mare scamatorie? Că promisiunile sunt doar numere de iluzionism? Că protagoniștii se străduiesc din toate puterile să ducă la capăt jongleriile politice?  „Bravo lor pentru curaj”, mi-am spus în gând.

Mi-am lungit însă gâtul să văd afișul și să-i cunosc pe bravii candidați. 

Când colo, ce să vezi?! 

Venise circul în oraș. Și eu …. n-am știut!

🙂 🙂 

Imaginați-vă că ați devenit consilier de campanie pentru un candidat la primărie.

Care ar fi primul sfat oferit pentru reușita candidatului? 

Post Navigation

%d blogeri au apreciat: