Ambasadorul

"Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Cristos"

Archive for the day “iunie 8, 2012”

De ce duminică nu merg la vot?


Sunt mulți care m-au întrebat pe cine votez ca și primar la orașului. Pentru micuțul nostru orășel ( Hațeg ) sunt trei, principalii candidați: dl. Nicolae Timiș ( actualul primar ),  dl. Marcel Goia, și dl. Andrioni Alin

Cine mă cunoaște, știe deja că am stat departe de politică și am refuzat să implic biserica baptistă „Betleem” Hațeg în jocurile politice. Am făcut-o din respect față de Scriptură, candidați și membrii bisericii pe care o slujesc și care au libertatea să voteze așa cum le dictează conștiința lor. 

Cred că prea ușor astăzi lăsăm afilierea/simpatia noastră politică să ne dicteze convingerile și trăirile nostre creștine. Iubirea aproapelui, lepădarea de sine însuși, purtarea crucii, respectul pentru autorități sunt principii valabile și în perioada campaniei electorale.

  1. Cred că pocăiții din Hațeg ( și nu numai ) sunt datori să meargă la vot. Votul nu este doar un drept. E și o responsabilitate. O cetate este binecuvântată și prin conducătorii ei. Apatia și indiferența noastră oferă gratuit o cale deschisă unor oameni deloc potriviți pentru a ne conduce.
  2. Cred că trebuie să votăm oamenii cei mai potriviți pentru această slujbă. Ce înseamnă „om potrivit”? Avem nevoie să ne facem „temele” înainte de a intra în cabina de vot. Ar fi bine să luăm Scriptura și să ne ghidăm după 1 Timotei 3. Cum este familia lui? Copiii? Mărturia de la locul de muncă? Câtă frică de Dumnezeu arată prin comportamentul lui? Ce fel de caracter are? Cum este în vorbire? Care-i este anturajul?
  3. Cred că trebuie să ne întrebăm sincer pe noi înșine: „De ce vreau să-l votez pe X sau Y?” Este dorința mea izvorâtă din răutate, invidie, etc sau din dorința de dreptate, integritate, etc? Ce-mi spune conștiința mea în fața acestei alegeri? (asta doar în cazul în care conștiința a fost păstrată curată ).

Cred că hațeganii vor merge la vot. Încurajez credincioșii evanghelici din oraș să-și exprime votul duminică. Dar să o facă nu ca la televizor, ci ca în fața lui Dumnezeu care cunoaște fiecare gând al inimii.

Te rog, dragul meu credincios din Hațeg, când vei intra duminică în cabină cu ștampila în mână, roagă-te în câteva secunde PE NUME pentru FIECARE candidat pe care îl vezi pe lista din fața ta.

Și apoi, pune ștampila unde vrei!  Roagă-te pentru fiecare dintre ei! Au nevoie de Mântuire!

Atunci votul tău va conta!

Aaaaa, era să uit. De ce nu merg la vot duminică?

Pentru că duminică voi predica Evangheliei în alte două orașe din țară.

Domnul să binecuvânteze Hațegul și România!

Care trebuie să fie prima calitate a unui primar? 

Campania care „m-a prins” … pentru 3 secunde


Mergând astăzi prin orășelul nostru, am auzit din nou magafoanele purtate de fel de fel de mașini și microbuze „panselate” cu postere în mărime naturală și supra-naturală mugind, cântând și „proclamând” promisiuni și avertismente. Nimic neobișnuit până aici. E dreptul fiecărui partid. 

Dar, dintr-o dată, am auzit un alt fel de mesaj. Un mesaj nou. Neauzit de mine în zilele astea de campanie agresivă. 

Suna ca așa:

Stimați cetățeni! Vă prezentăm, scamatorii, jonglerii, numere extraordinare de iluzionism, dresură de căței ….

Mirare mare! Ce partid nou să apară acum în ultima zi de campanie? I-am admirat într-un fel că măcar în ultimul ceas, cineva vrea să fie atât de sincer cu oamenii. Curată sinucidere politică! Să le spună „verde-n față” că aproape totul este o mare scamatorie? Că promisiunile sunt doar numere de iluzionism? Că protagoniștii se străduiesc din toate puterile să ducă la capăt jongleriile politice?  „Bravo lor pentru curaj”, mi-am spus în gând.

Mi-am lungit însă gâtul să văd afișul și să-i cunosc pe bravii candidați. 

Când colo, ce să vezi?! 

Venise circul în oraș. Și eu …. n-am știut!

🙂 🙂 

Imaginați-vă că ați devenit consilier de campanie pentru un candidat la primărie.

Care ar fi primul sfat oferit pentru reușita candidatului? 

Prea târziu pentru iertare


Am scris aici despre o situație. Imaginară sau nu, ea ne este de învățătură.

Ce facem atunci când suntem convinși că am greșit împotriva cuiva? Am spus, am făcut ceva ce a rănit pe fratele, colegul, partenerul, aproapele meu. Realizez lucrul acesta și vreau să repar. Se mai poate? Sigur că da!

 

  1. Să-mi mărturisesc păcatul înaintea lui Dumnezeu. Toate păcatele trebuie mărturisite lui Dumnezeu, conform lui 1 Ioan 1:9.
  2. Al doilea pas, este să-i mărturisesc păcatul și să cer iertare persoanei căreia i-am greșit. Asta înseamnă să mă duc să-mi cer iertare. Nu să-i explic. Nu să dau vina pe el sau să fiu vag. Nu să dau vina pe încălzirea globală. Nu condiționez nimic. Îmi rezolv problema mea și o fac într-un mod biblic. În situația prezentată mai devreme, acest pas este imposibil de făcut. S-a pierdut ocazia de iertare și împăcare cu aproapele. Nu ne rămâne decât să trăim cu regretul și remușcările conștiinței.
  3. Dacă au mai fost și alții implicați, trebuie să afle și ei despre pocăința mea. Dacă ofensa a fost adusă în fața unui grup de oameni, atunci trebuie să-mi prezint scuzele și în fața acelui grup. Este greu acest lucru? Dacă da, atunci e mai bine să prevenim astfel de probleme. Îmi este rușine? Dacă nu mi-a fost rușine să jignesc public, nu trebuie să-mi fie rușine să-mi cer iertare public!

Ați fost rănit vreodată de cineva? Ce pași s-au făcut?  

Navigare în articole

%d blogeri au apreciat: