Ambasadorul

"Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Cristos"

Archive for the category “Tineret”

Despre Vrajitorie și Ocultism


Vom începe în două-trei minute seara de tineret cu tema „De la vrăjitorie la astrologie” Invitatul nostru este fratele Cristi Adavidoaie, păstor al Bisericii Creștine Baptiste din Brad.

Voi încerca să „notez” câteva din ideile principale ale mesajului pe contul meu de twitter.

Vă aștept și acolo!

Frământări de adolescent


De curând am reînceput să predau religia în liceul din oraș. Mă întâlnesc săptămânal cu o clasă de aproximativ 60 de liceeni.

Despre ce să vorbesc cu ei? – a fost prima mea frământare. Mă străduiesc să stau pe lângă programa școlară dar și să le fiu de folos cu Cuvântul la zbateriile sufletești pe care le trăiesc din plin. Le-am dat un chestionar pe care să-l completeze sub anonimat. Mi-a fost apoi foarte clar care le sunt întrebările și dilemele.

Și pentru că le-am promis că nu voi dezvălui răspunsurile lor, am să vă dau câteva exemple luate de la liceeni din București.

I-am „provocat“ pe cîţiva elevi de liceu la o discuţie liberă pe diverse teme sexuale, dar, dat fiind că nu au putut trece peste ruşinea de a vorbi despre anumite lucruri, s-au rezumat la a răspunde la următoarele trei întrebări: 1) Aţi făcut vreodată, la şcoală, vreo oră de educaţie sexuală?, 2) Ce surse alternative de informare folosiţi pentru a găsi răspunsuri la problemele care vă preocupă? şi 3) Cît de mult/des şi ce subiecte discutaţi cu părinţii?

Cristina BANU – clasa a XI-a, Şcoala Centrală
1) La şcoală nu am făcut niciodată educaţie sexuală. Subiectul ar fi fost captivant pentru majoritatea tinerilor, pentru că am fi primit nenumărate informaţii la care nu avem răspunsuri.
2) În general, pentru orice problemă am, folosesc Internetul. Este o sursă din care pot afla multe informaţii, dar, pentru că nu cred în tot ce se găseşte pe Internet, îi mai cer sfatul şi mamei.
3) Eu discut cu ambii părinţi, dar cel mai mult cu mama, deoarece sînt fată şi mă poate ajuta în multe situaţii. Nu avem un subiect anume – vorbim despre tot ce se petrece, chiar dacă uneori mai am şi reţineri.

Irina CĂLIN – clasa a XII-a, Şcoala Centrală
1) Mi-ar fi plăcut să facem asemenea ore, deoarece cele mai sigure informaţii vin întotdeauna din partea unui specialist. Cred că ar fi fost educative.
2) Prima opţiune – Internetul, ultima opţiune – părinţii.
3) De obicei, nu discut probleme legate de viaţa sexuală cu ai mei, deşi ei ar fi dispuşi să îmi ofere informaţii. Prefer să ocolesc subiectul.

Mihai GRIGORE – clasa a XII-a, Colegiul Naţional „Mihai Viteazu
1) Îmi amintesc că am purtat odată nişte discuţii despre bolile cu transmitere sexuală şi despre riscurile sexului neprotejat. Am făcut vreo patru, cinci lecţii şi, la sfîrşit, am primit o serie de întrebări.
2) Cînd mă interesează ceva, caut pe net.
3) Pînă acum nu am vorbit niciodată cu părinţii pe această temă.

Andreea ILIE – clasa a XII-a, Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu“

1) Noi nu am făcut niciodată aşa ceva, dar, avînd în vedere lipsa de informare a tinerilor, cred că aceste ore ar fi făcut lumină şi ar fi demitizat anumite „credinţe“.
2) Citesc des manuale de fiziologie şi de anatomie umană, pentru a înţelege structura aparatelor reproducătoare. Din cînd în cînd, mă mai uit şi peste broşurile pe care le primesc şi mai caut anumite lucruri şi pe Internet, dar mă îndoiesc de acurateţea informaţiilor.
3) Nu discut prea des cu părinţii, pentru că de multe ori se creează situaţii jenante. Prefer „surse“ neimplicate afectiv.

Ana MARINESCU – clasa a X-a, Colegiul Tehnic „Traian“
1) Mie mi-ar fi plăcut să facem ore de educaţie sexuală, pentru că aş fi putut să pun multe întrebări, dar cred că mi-ar fi fost ruşine de colegi.
2) Intru des pe Internet şi caut ce mă interesează.
3) Cu părinţii nu discut niciodată, ci numai cu sora mea, dar nu tot timpul, pentru că nu ar înţelege unele lucruri.

Ionuţ Cătălin MATEI – clasa a XII-a, Colegiul Naţional „I.L. Caragiale“
1) Nu cred că aceste lecţii ne-ar fi fost utile, pentru că s-ar fi rîs mult în clasă.
2) Cînd vreau să aflu ceva, vorbesc cu amicii sau văd filme.
3) Vorbesc destul de puţin cu părinţii şi mai mult în glumă.

Bianca NIŢĂ – clasa a XI-a, Liceul „Dimitrie Cantemir“
1) La un moment dat, au venit la noi nişte tineri care ne-au împărţit pliante şi ne-au povestit despre bolile cu transmitere sexuală şi despre cum să ne protejăm. Noi nu am fost însă foarte curioşi şi am rîs mult.
2) Cînd mă interesează ceva, caut pe Internet, dar mai povestesc şi cu colegii sau prietenii şi ne împărtăşim din experienţe.
3) Cu părinţii nu discut niciodată.

Irina STROE – clasa a XI-a, Colegiul Naţional de Informatică -„Tudor Vianu“
1) Cineva ne-a vorbit odată despre prezervative şi despre tampoane şi chiar ne-a dat cîteva, dar erau expirate.
2) Vorbesc mult cu prietenii, văd filme sau caut pe Internet.
3) Cu părinţii nu vorbesc decît despre şcoală. Dacă le-aş spune că vreau să vorbim şi despre sex, ar spune că de asta nu învăţ, că-mi arde de sex.

Unul din lucrurile care mă sperie tare este că părinții sunt „decupați” din viața multor adolescenți. Este o tragedie a părinților dar și a celor mai tineri. Dar pe ltă dată despre acest subiect.

 

Care credeți că sunt cele mai mari frământări ale tinerilor de astăzi? 

O molimă numită New Age


Sper că nu ați ratat întâlnirea de tineret de data trecută. Mâine vom continua alături de pastorul Cristian să privim într-un mod aplicativ și relevant tema pluralismului religios.

Dacă nu ați reușit să fiți cu noi data trecută, fratele Sandu ne-a făcut un rezumat al întâlnirii pe contul Generații de pe FB.

Mulțumim frate Sandu.

Iată rezumatul și aici:

Sumar intalnire 2 Noiembrie 2011 (rezumat pentru cei care nu au fost si pentru cei care nu si-au luat notite din cauza reumatismului de la mana si degete)

Tema: New Age (1/2) – a doua parte va fi saptamana viitoare

Text: Ioan 14

(voi spicui cateva notite doar, fara sa le integrez in paragrafe; idei)

S-a plecat de la textul biblic si s-a incheiat cu acelasi pasaj – 2 intrebari Ii sunt puse Domnului Isus: Unde Te duci? si Cum pot sa ajung acolo?

– New Age este o conceptie despre lume si viata, dar una monstruoasa;
– in anii ’60 era in adolescenta – acum a ajuns la maturitate
– o regasesti in Evanghelia prosperitatii

– o conceptie despre lume si viata poate fi gasita in 1 Corinteni 15
– 1 Petru 3: 15 – „fiti totdeauna gata sa raspundeti oricui va cere socoteala…”

Evolutia gandirii pana la New Age:

1. Teismul – un univers plin de grandoarea lui Dumnezeu (pana in sec. XVII)
2. Deismul – univerul e ca un ceasornic; Biblia nu mai e autoritate, ci ratiunea umana; exista Dumnezeu, dar El e undeva sus si noi jos si El nu are nimic de-a face cu noi;
3. Naturalismul – tacerea spatiului infinit (Dumnezeu isi pierde existenta); „materia este singura entitate care exista in univers” (sec. XVIII); fiintele umane sunt masini complexe; personalitatea noastra este o complexitate de proprietati chimice; moartea – disparitia personalitatii; „intentionalitatea este exclusa din start” (etica isi schimba radical paradigma); eu sunt cel care da masura tuturor lucrurilor; etica autonoma si situationala;

Doua tipuri: umanismul secular (omul ca individ) si marxismul (comunismul) – sec XIX

4. Nihilismul – negarea tuturor lucrurilor, neaga frumusestea, tineretea, virtutea, chintesenta; nici o afirmatie nu are valoare de realitate, nu are sens, ci exista pur si simplu; „traieste clipa”

5. Existentialismul – omul este valoarea tuturor lucrurilor (umanitatea primeste sens); unii existentialisti sunt teisti, altii atei

6. Monismul panteist oriental (1969) – un singur principiu fundamental (monism) unde Dumnezeu este intreaga natura (panteism)

Atman este Brahman – sufletul fiecarei fiinte este sufletul cosmosului (esti un fel de dumnezeu).

7. New Age – un sincretism (despre care va continua studiul in partea a II-a)…

Bibliografie – voi pune niste linkuri mai jos.

Sper sa va fie de folos. Cam asta a fost evolutia gandirii in conceptiile despre lume si viata in Europa noastra, ajungandu-se prin acumularea ideilor la bulgarele mare care este New Age-ul.

Vă așteptăm cu mult drag și mâine seară de la ora 18.00.

Mâine aș vrea să-i pun câteva întrebări fratelui Cristi despre acest subiect.

Ce întrebare ați vrea să-i pun?  

Despre valori și alegeri – cu Cosmin Arjan


Mâine seară îl vom avea împreună cu noi la întâlnirea de tineret pe fratele Cosmin Arjan. Este directorul național care coordonează echipa de misionari și voluntari implicați cu Misiunea Alege Viața printre studenți. Aceasta înseamnă în jur de 37 misionari full time în 4 centre universitare mari, aici și peste hotare și mulți alți voluntari în centre studențești mai mici.

Cosmin este un om care face cu pasiune, sinceritate, excelență și credincioșie slujirea aceasta. Îi mulțumesc Domnului pentru tot ce face prin el în viața studenților.

Am discutat câteva detalii despre întâlnirea de mâine și pot să vă spun că …. nu vreau să o ratez! Mă rog ca Domnul să-l folosească și să vină cât mai mulți tineri!

Vă așteptăm mâine!

 

„Ultimul om a ajuns o minune în sat”


Am fost împreună cu un grup de tineri din biserica noastră pentru câteva zile în Oltenia. Au fost zile pline de oboseală dar și pline de bucurie, împlinire, slujire, dăruire, binecuvântare. Am întâlnit frați și surori minunați. Dumnezeu ne-a atins sufletele prin mărturiile și slujierea lor.

Fratele Sandu Terlea a fost și el acolo. Pe blogul său scrie despre mărturia unui frate cu care ne-am întâlnit și cu care ne-am rugat.

M-am intalnit zilele astea cu un credincios, intr-un sat din zona Olteniei, un barbat la 50 de ani. Avea o gospodarie bine pusa la punct, cu gradina, pomi fructiferi, cam toate animalele domestice (ei, nu chiar toate) bine ingrijite in fiecare zi, mai multi stupi de albine…

Cand am ajuns prima oara in satul de resedinta al acestui om am aflat ca fratii din Biserica locala sunt destul de instariti. Presbiterul sta chiar in spatele terenului unde se strang credinciosii pentru rugaciune. Aceeasi persoana cu cel despre care incepusem sa scriu. Un om primitor de oaspeti, dar in acelasi timp ocupat cu gospodaria si lucrul campului.

Povestea lui aveam s-o aflu abia dupa cateva zile de stat acolo. Parea un om rece, dar l-am vazut extrem de atent la o predica la care am asistat impreuna, ceea ce m-a facut sa-l mai intreb una-alta. Nu ma gandeam ca-mi va raspunde in felul in care a facut-o cand, in ultima seara de stat acolo i-am lansat provocarea: “Cum v-ati intors la Dumnezeu?”… mai mult in treacat. Atunci a inceput povestea vietii lui, pe care mi-a spus-o cu patos, cu ochii inlacrimati si cu gesturi explicative mai mult decat suficiente.

Nu m-as fi gandit niciodata, dar… omul acesta a fost un betiv. Un alcolic notoriu, un dependent. In timp ce-mi povestea am inceput sa inteleg, pentru prima oara, ce inseamna pentru un om care a fost in coma alcoolica sa fii liber de aceasta patima, sa nu bei niciun pahar. Lacrimile au inceput sa-si faca loc si in ochii mei…

Omul a fost un cioban, ultimul om din sat. Nu avea nimic. Impreuna cu sotia tineau un porc mic, legat de picior cu o sfoara, sub cerul liber. Dormeau intr-o incapere din stuf. Isi bea banii si-i lua si pe ai sotiei. Ajunsese sa lucreze si in mina, la Lupeni. A baut tot ce a castigat. Povestea cum toti colegii de pahar urinau pe el in sant, dupa ce el cadea ca mort acolo… imi explica cum se simtea cand se trezea, dimineata. Dar…

Dar Dumnezeu, in mila Lui, dupa bunul Sau obicei, a trimis la el pe un credincios, un coleg de mina. Acesta l-a chemat la Biserica, sa asculte despre Dumnezeu, si l-a chemat sa se pocaiasca. Au urmat luni de zile de framantare si zbucium. Omul nostru s-a botezat la Craiova, dupa ce si-a vandut porcul sa aiba bani de drum.

Dar, cand s-a intors acasa, s-a imbatat din nou, cu banii sotiei. Dar in inima a simtit o durere cumplita. Tensiunea lui a fost uriasa. Nu putea sa nu bea. A fost la medic cu ceva timp in urma iar acesta i-a explicat ca nu-l poate izola de alcool, fiindca trupul nu-i poate face fata. Nu va pot descrie cum isi putea mainile pe cap in timp ce-mi povestea. Ce durere…Numai ca, de data aceasta, avea o strangere de inima, o parere de rau pentru ca bea alcool. Dumnezeu il cerceta, Duhul Sfant il chema la neprihanire. A inteles si s-a hotarat sa nu mai puna strop de bautura in gura.

Si n-a mai pus. Pana astazi. Doi ani de zile s-a luptat sa scape de ce simtea in trup cu privire la alcool. A tremurat dupa el, dar nu si l-a dorit. A luat, in schimb, Biblia si a inceput sa o indrageasca. O lua la oi si citea mai mereu. Seara adormea cu ea in mana. Cuvantul lui Dumnezeu… o adevarata bautura… A refuzat sa mearga la nunta fratelui sau – stia ca nu va rezista si va lua din nou alcool. A trebuit sa plece de la stana, unde ciobanii il ademeneau mai mereu cu bautura.

Dumnezeu i-a dat pace. Si-a platit datoriile celor care i-au dat bautura mai demult. Si-a ridicat o gospodarie, cu case si s-a instarit. Acum vin oamenii la el sa ii imprumute cu bani si sa-i ajute. Ultimul om a ajuns o minune in sat. Fara tata si mana fiind, Dumnezeu i-a dat o familie. Acum asteapta un nepotel.

In timp ce ascultam toate acestea, povestite chiar de el, au trecut mai bine de doua ore… fara sa realizez. Era noapte. Stelele acolo se vad clar. Tot limpede mi-a fost cat de greu a fost pentru acest om. Mi-a spus ca nu a mai luat nimic, fiindca daca ia doar un paharel, cade iar, chiar daca acum nu mai are probleme cu bautura si nu-l mai atrage diavolul cu asta. Dar, zicea el, are diavolul altele la care lucreaza acum.

Ma intreb cu stupefactie, cum pot unii frati sa se joace cu asa ceva, cand astfel de oameni au platit un pret enorm pentru a scapa de patima prin care-i tinea diavolul robi intr-o groapa a mizeriei de orice fel?! “Ce, frate, e pacat sa bei un pahar?”. Da, frate, e pacat. E pacat sa ne batem joc de fratii nostri, sa nu le respectam lupta si fiinta atat de greu incercata. E pacat sa fim egoisti si fara simtire frateasca, sa uitam de cei care se lupta cu o patima cu care noi vrem sa ne jucam.

Cand poate cineva sa mai ceara un pahar? Cand a mai baut unul… Toate au un inceput, dar nu toate au un sfarsit. De ce ne jucam in groapa unde altii au murit? Astfel de oameni sunt marturie si ii vor judeca pe altii care au crezut ca sunt tari si maturi… Pai nu bunul Dumnezeu ne-a dat putere si har sa nu ne atraga bautura? Si atunci, de ce o luam ca pe ceva ce detinem prin meritul nostru? Daca a avut mila Dumnezeu de noi, sa nu fim WC-ul satului, atunci poate avem si noi intelepciune sa nu ne mai ducem la groapa de gunoi.

I-am promis acestui om ca ma voi ruga pentru el. Va rog si pe voi acelasi lucru, asa cum el m-a rugat, staruitor, de mai multe ori. Ne-am despartit imbratisandu-ne, fara ca eu sa-i spun prea multe cuvinte. Mi-a spus ca acum are de toate, dar nu mai citeste din Biblie ca la inceput. Ne-am hotarat amandoi sa luptam pentru a iubi Cuvantul in fiecare zi. Nu-i o joaca, nu-i o sceneta – e realitatea si doare…

Mai da-mi sa beau, o, Doamne, din Cuvant
Intelepciune, pace si iubire
Cu fratii sa-mi alin dureri in cant
Spre slava Ta, in tainica uimire.

Mai da-mi un strop, ca nu pot fara El
Sa-mi arda-n suflet si in trup fiinta
Sa n-am din lume slava-i de-orice fel
Traind in fapte harul si credinta.

Beneficiile spirituale ale unui picnic cu toată biserica.


Astăzi dimineață peste 200 de persoane ne-am urcat în mașini și am pornit spre Brădățel. O ieșire cu biserica în aer liber. Aer de munte. Soarele ne-a încăzit duios. Când parcă ne era cam cald, câțiva norișori ne-au trimis un duș răcoritor.

O zi superbă!

Dar care este rostul acestor ieșiri la iarbă verde sau la munte? Au ele vreun strop de spiritualitate? Sau ar trebui să ne simțim vinovați de buna dispoziție de care am avut parte?  Ca să nu zic „distracție” 🙂

Am început întâlnirea noastră de la munte amintindu-ne că Biblia afirmă că un pocăit știe să-l onoreze pe Domnul fie că bea sau mănâncă.  El gândește întotdeauna teologic. El face totul spre slava lui Dumnezeu!

Care sunt beneficiile spirituale ale acestor ieșiri cu întreaga biserică în aer liber? Pentru că sunt destul de obosit ( partidele de volei și tenis sunt vinovate de asta ), am să vă las doar două beneficii:

  1. Afirmarea și glorificarea Dumnezeului Creator. Este frumoasă cântarea 507: Printre munți și dealuri simt pe Dumnezeu, ape cristaline murmură mereu. Dar cântată lângă un pârâiaș din creierul munților care sunt îmbrăcați de pădurile de un verde aprins … este cu totul o altă experiență! Biblia ne spune că cerurile spun slava lui Dumnezeu. Ori de câte ori ne întâlnim sub acest cer ne amintim unii altora de Dumnezeu Creator care ține în ființă prin puterea Lui natura și întreaga creație. Am cântat astăzi în mijlocul munților cântarea O Doamne mare când privesc eu lumea, ce ai creat-o prin al tău cuvânt. Cum să nu fim cuprinși de admirație față de Creatorul nostru când vedem frumusețile pe care le-a creat. Cum să nu strigăm: Ce mare ești, ce mare ești!
  2. O ocazie de a cultiva unitatea între membrii bisericii.  Sunt momente de relaxare în care ne putem împărtășii gânduri și sentimente pe care în alte condiții le-am păstra pentru noi. Am fost încurajat să privesc peste mulțimea împrăștiată prin curtea de la Brădățel și să-i văd pe frații și surorile mele vorbind unii cu alții, discutând, râzând cu poftă, jucându-se, mâncând împreună, ajutându-se unii pe alții, rugându-se împreună. Barierele parcă erau tot mai puține între noi! Am fost mișcat de mărturiile pe care le-am auzit și de felul cum Dumnezeu ne folosește pe fiecare.

A fost o zi frumoasă. O zi de Sâmbătă petrecută într-un decor superb. O zi alături de oameni dragi și prețioși.

Dar și mâine va fi o zi specială. Mâine, în Casa Domnului vom sta în fața unei Cine speciale. O Cină care ne reamintește despre o Jertfă supremă. În fața acestui Sacrificiu până și natura s-a cutremurat și cerul s-a îmbrăcat în doliu.

 

 

 

 

 

 

 

Ce înseamnă să ascult de voia Domnului?


Nu prea ne place când îi auzim pe bătrânii noștri spunându-ne: „pe vremea noastră …”, „când eram ca tine”. Numai că atunci când citim în Proverbe suntem îndemnați

Dobândește înțelepciune, dobândește pricepere; nu uita cuvintele gurii mele și nu te abate de la ele

Cum facem rost de pricepere? Este un preț pe care trebuie să-l plătim.  Voia lui Dumnezeu nu este ca un bufet suedez din care ne alegem ce ne place. Dumnezeu nu-și conduce copiii atunci când ei decid să umble în întuneric. Doar atunci când suntem gata să-L ascultăm fără condiții, Tatăl ceresc ne oferă călăuzirea Lui.

Ce înseamnă practic să ascultăm de voia Lui?

Iată câteva întrebări pentru noi:

1. Ce-mi intră în urechi? – ce intră acolo îmi influențează mintea, inima, gândirea, deciziile. Ce ai pus pe ipod? Ai grijă urechiușă ce asculți!

2. Ce-mi intră în inimă? – ceea ce iubește inima aceea ascultă urechea și privește ochiul.

3. Ce este pe buzele mele? – ce adunăm în minte și în inimă, la un moment dat va ieși afară. Poate fi într-un moment de enervare sau de criză sau la bătrânețe când balamalele minții noastre se cam strică. „Cum grano salis”.

4. La ce privesc ochii mei? Doar pentru că se numește „facebook” nu ne permitem să ne pângărim retina cu fel de fel de imagini murdare și senzuale. Matei 5:28 ar trebui scris la status-ul fiecărui pocăit.

5. Ce se vede în urma mea? Dacă-mi urmezi urma pașilor, unde te vor conduce? Dacă umblăm pe calea înțelepciunii, Dumnezeu ne promite că ne protejează. Prostia nu ne oferă decât confuzie, pericol și dezamăgire.

E greu să ascultăm de El? 

Unde să mă formez pentru o meserie?


Este doar una din multe întrebări cu care se confruntă tinerii noștri. Și eu m-am confruntat cu fel de fel de dileme. Am vrut să mă fac pădurar, apoi veterinar. M-am gândit că inginer electronist ar fi mai bine. În final, am ajuns la Seminar. Dacă Dumnezeu nu m-ar fi chemat, nu știu unde aș fi fost acum.

Ce mult aș fi dorit să pot avea ocazia pe care o au astăzi tinerii noștri. Să se pregătească pentru meseriile lor în școli, licee și universități creștine.

Iată o ocazie superbă pentru a înțelege mai bine voia lui Dumnezeu pentru viitor. Universitatea Emanuel Oradea vine în întâmpinarea tinerilor care se gândesc serios la cariera lor dar și slujirea lor.

Programul acestui training îl puteți vedea aici.

Alte lecții pentru păstorii tineri


Când am ajuns la Seminarul Teologic Baptist din București în 1993 am avut un șoc întâlnindu-mă cu seminariștii din anii 2, 3 și 4. Erau altfel decât mine: majoritatea aveau armata făcută, soții și copii acasă, obișnuiți cu programul de uzină și fabrică. Maturi. „Da” al lor era unul apăsat și rămînea „da” și peste câteva zile. Bibliile lor erau roase deja de atâta predici și înmormântări în ploaie sau ninsoare. Fără mofturi la mâncare. Fără comentarii la curățat cartofii. Îmi amintesc cum fratele Sandi Budimir sau  Ilie Tărăbugă ne ajutau să ne trezim dimineața pentru capelă. O făceau nu cum se face la căminul studențesc, ci așa cum o făcea tata când mă trezea să mă duc la școală.

Ooo, sigur că avem nevoie de tineri, zel, patos în slujirea pastorală. Dar e nevoie și de seniorii care să ne amintească că nu-i totul și suficient să ajungem primii la mormânt.

Iată câteva lecții oferite nouă, păstorilor tineri, de la un senior pe care îl prețuiesc mult, Warren Wiersbe:

  1. Niciodată nu dărâmați un gard până nu știți de ce a fost ridicat.
  2. Dacă o iei prea departe înaintea armatei, s-ar putea să fii confundat cu dușmanul  chiar de către soldații tăi.
  3. Nu te plânge de treptele de jos ale scării; ele te-au ajutat să urci unde te afli, și
  4. Dacă vrei să te bucuri de vederea curcubeului, trebuie să te pregătești să înduri furtuna.

Poate că lista mea nu este la fel de profundă ca a lui Beard, dar mi-aș fi dorit s-o fi auzit eu de la cineva cu patruzeci de ani în urmă.

Evenimente speciale la Belteem-ul de la Hațeg


Săptămâna viitoare biserica noastră vă invită la câteva evenimente speciale:

Joi și Vineri, de la ora 18.00, cu ajutorul Domnului vom avea două seri în care Cuvântul lui Dumnezeu va fi vestit de fratele Cornel Peleașe. Fratele Cornel este deja un prieten al bisericii noastre și credem că și de data asta va fi folosit într-un mod special de Domnul.

Sâmbătă de la ora 15.00 vom găzdui o întâlnire specială de tineret. Toți tinerii creștini din județul nostru sunt așteptați. Vom lăuda pe Domnul prin cântare, prin rugăciune și mărturii. Fratele Cornel Peleașe va fi cel care va comunica mesajul biblic pentru tinerii prezenți.

Duminică, cu toată biserica și cu toți cei prezenți vom sărbătorii Ziua Mulțumirii. Cred că fiecare zi este o zi a mulțumirii față de Domnul. Dar Duminică o facem într-un mod special. Ar fi fost poate mai potrivit să mulțumim și să fim mulțumitori Domnului în fiecare zi din an, și să ne alegem o altă zi din an pe care să o numim „Ziua Cârtirii”. Și doar în ziua aceea să cârtim 🙂

Dacă sunteți prin zona noastră, vă invităm să vă închinați împreună cu noi. Dacă doriți să ascultați live programele noastre, vă invit să accesați site-ul bisericii noastre.

Mult har și binecuvântare!

Post Navigation

%d blogeri au apreciat: