Ambasadorul

"Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Cristos"

Archive for the category “Proverbe”

Judecată sănătoasă


Mila nu ne jefuiește de judecata noastră dreaptă, astfel încât să luăm tăciunii ordinari drept mucuri care fumegă. Nimeni nu va pretinde mai mult milă de la alții decât cei ce merită asprime. Acest lucru nu încurajează căldiceala, nici nu oferă prea multă indulgență celor care au nevoie de trezire. Răcelile au nevoie de remedii fierbinți. Cuvintele de laudă pentru biserica din Efes au fost că nu puteau suferi pe cei răi ( Apoc.2:2 ). 

 

Trestia Frântă, Richard Sibbes, Editura Perla Suferinței, Suceava,  pag.95

 

 

Anunțuri

Întrebări pentru viitorul tău păstor


Căutarea, găsirea și alegerea unui păstor pentru o biserică este o slujbă grea și importantă. O decizie majoră pentru biserica locală dar și pentru păstorul în cauză. Este nevoie de călăuzire divină, curaj, sinceritate, credință și multă rugăciune. Alegerea unui păstor trebuie să pornească de la o nevoie clară a bisericii locale. Alegerea unei biserici trebuie să pornească de la o clăuzire clară. Avem păstori cu diplome dar nu toți sunt chemați pentru această slujbă! 

Atunci când o biserică își caută păstor are nevoie de câteva criterii clare de selecție. Unele criterii sunt negociabile, altele non-negociabile. Calitățile non-negociabile ale unui păstor sunt cele găsite în 1 Timotei 3:1-7 și Tit 1:5-9. Dar faptul că este oltean, are 5 copiii, nevastă roșcată și îi plac sarmalele în foi de viță ar trebui să fie chestiuni destul de ușor de „negociat”. 

Un lucru extrem de important este comunicarea deschisă dintre biserică și potențialul păstor. Ideal este ca viitorul păstor să fie cât mai expus bisericii locale înaintea unei decizii. Întâlniri cu comitetul bisericii locale dar și cu întreaga biserică sunt mai mult ca și indicate.

Sunt întrebări la care un viitor păstor trebuie să ofere răspunsuri. Întrebări despre doctrină, practică și stil de viață. Îmi amintesc acum 15 ani în urmă, o întâlnire cu comitetul din Hațeg unde timp de câteva ore am primit și am oferit întrebări și răspunsuri. 

Iată câteva din întrebările pe care le-aș pune fratelui candidat la slujirea de păstor în biserica din care fac parte: 

  1. De ce credeți că Dumnezeu vă vrea în pastorală? 
  2. Cum ați descrie un pastor de succes? Cum ați descrie o biserică de succes? 
  3. Care vă sunt scriitorii, teologii, comentatorii preferați? De ce? 
  4. Care vă este poziția în ce privește ineranța Scripturii? 
  5. Vă rog să explicați termenul biblic „botezul Duhului Sfânt”. Când are loc acest botez? 
  6. Credeți că evenimentele din Geneza 1-11 sunt reale sau simbolice? 
  7. Care vă este poziția în legătură cu divorțul și recăsătoria? 
  8. Vă rugăm să ne explicați felul cum înțelegeți disciplina bisericească. 
  9. Cum veți aborda un caz de imoralitate în viața unui membru al bisericii? 
  10. Ce părere aveți despre femeile implicate în slujirea pastorală? 

Sunt doar câteva din întrebările pe care le-aș adresa celui ce îmi va influența umblarea mea și a familiei mele cu Domnul. 

Ce întrebare aveți pentru candidatul la slujirea de păstor în biserica d-voastră? 

Iertarea nu se face pe facebook


Astăzi evreii sărbătoresc Ziua Ispășirii ( Yom Kippur ). În midraşim (comentariu la Tora) se povesteşte că Dumnezeu se aşează pe tron, şi în faţa Sa se adună întreaga istorie a omenirii. Fiecare  persoană în parte este luată în consideraţie ca să se decidă dacă merită ori nu iertarea. Decizia însă va fi luată numai în ziua de Yom Kippur. 

Yom Kippur este ziua cercetării și a iertării. O zi în care evreii sunt chemați să-și examineze viața și să-și repare greșelile făcute. Cred că la acest Yom Kippur putem și noi reflecta atent asupra felului cum ne-am tratat aproapele. 

Titlul acestui post este preluat din articolul scris aici de Ann Brenoff. Merită citit.

Atunci când avem de-a face cu iertarea, avem de luptat cu câteva prejudecăți care pârjolesc frumusețea iertării.

Iertarea nu este uitare. Iertarea nu are tastă „delete”. Iertarea este intenționată și totcmai aici este greutatea și frumusețea ei.

Iertarea nu înseamnă ștergerea consecințelor. Chiar dacă ierți pe cineva asta nu înseamnă că acea persoană nu va suporta consecințele acțiunilor ei.

Iertarea nu aduce vindecare imediată. Unele răni se vindecă greu. Este nevoie de timp și răbdare.

Iertarea nu înseamnă să ignori ofensa. Ofensa a fost făcută. Ea este acolo și are o lecție care trebuie învățată și asumată.

Iertarea nu se face pe facebook. Dumnezeu nu ne-a iertat aruncându-ne din cer un cablu de internet. Dumnezeu S-a întrupat și a venit la noi, murind în locul nostru.

Iertarea nu înseamnă și împăcarea. Iertarea este oferită de o singură persoană. Împăcarea cere două persoane. Domnul Isus a oferit iertarea tututor oamenilor de pretutindeni. Dar nu toți sunt împăcați cu El.

Ce altceva ați mai adăuga listei mele? 

Unde se ascunde succesul tău?


În rutina zilei de astăzi.

Succesul nostru este ascuns în rutina zilei de astăzi. Miercuri 26 septembrie este ziua pe care Domnul ne-a oferit-o în dar pentru a „lupta lupta cea bună” pentru El. Nu vom aștepta momente cruciale și speciale pentru a ne arăta credincioșia față de El. Succesul lui David a fost clădit în fiecare zi alături de oițele sale. Secvența cu Goliat a fost doar o continuare.

Vreau să fiu un tată de succes? Nu trebuie să aștep vreo situație urgentă și extremis pentru a deveni faimos în ochii copilului sau a Domnului. În rutina zilei obișnuite, rugându-te alături de copiii tăi, mergând în fiecare dimineață alături de băiețel spre școală sau grădiniță, dialogând despre lucrurile banale dar importante pentru el, încurajând și mustrând cu dragoste, te dovedești un tată excelent. 

Apostolul Pavel îl provoacă pe Timotei

Tu să rămâi în lucrurile pe care le-ai învățat și de care ești deplin încredințat … ( 2 Timotei 3:14a )

Deci, ce avem de gând să facem astăzi? Credincioșia în lucrurile mici ne recomandă pentru lucruri mai mari.

Să vedem câteva lucruri pe care le-am putea face astăzi: 

  • Să spunem mai des „mulțumesc” și „te rog, frumos”. 
  • Să-l cunoaștem mai bine pe Dumnezeu citind din Cuvânt.
  • Ajutăm pe cineva care nu este în stare să ne răsplătească.
  • Să mulțumim pentru pâine, apă, căldură.
  • Avem sute de minute pe telefon. Folosește-le pentru a încuraja un bătrân sau o persoană cu care nu ai vorbit de multă vreme.  
  • Să facem pași micuți în lupta cu obiceiul urât și enervant. 

Care este rutina în care dorești să rămâi credincios? 

Mai am doar 1 minut să-ți spun că …


Imaginează-ți, te rog, că ești pe peronul unei gări. În trenul care stă să plece este un tânăr păstor care se duce în slujire. Mai ai doar 1 minut înainte ca trenul să plece.

Ce sfat i-ai da acestui tânăr slujitor? Ce cuvinte ar merita rostite acolo? Ce verset din Scriptură ai striga spre el ca să-i răsune tare și mereu în minte?

Dacă aș fi pe acest peron i-aș striga următorul verset: 

Caută să te înfățișezi înaintea lui Dumnezeu ca un om încercat, ca un lucrător care n-are de ce să-i fie rușine și care împarte drept Cuvântul adevărului ( 2 Tim.2:15 ) 

Tu ce i-ai spune? 

L-am întâlnit zilele astea pe Lot


Vă amintiți de Lot?

Un tânăr care n-a mai suportat pocăința bătrânului unchi. Se cam plictisise și de poveștile interminabile spuse de Avraam despre Iehova și de un Dumnezeu care poartă de grijă. A vrut să-și trăiască viața. Și-a dorit întotdeauna să doarmă și el pe o salea, într-o vilă și nu în cortul atât de drag unchiului său. Și a reușit! 

Astăzi întâlnesc tot mai mulți Loți. Unii au plecat chiar din bisericile și căminele noastre.

Ne-au spus că vor să fie „sare și lumină” în lume și nu în biserică.

Ne-au spus că vor să-și deschidă propriile afaceri. Și asta doar ca să ne arate cum se face o afacere „curată” și spre „slava lui Dumnezeu”. 

Ne-au spus că bogățiile pe care și le doresc nu îi vor despărții niciodată de Dumnezeu.

Ne-au spus că vor să intre în politică ca să o facă mai curată. Impactul lor creștinesc va fi imediat remarcat.

Am doar patru întrebări pentru Loții noștri:

1) Ce efect a avut „Sodoma” pentru viața ta spirituală? Parcă înainte de intra în Sodoma erai mai plin de bucurie și de pace sufletească. Parcă obișnuiai să te rogi în biserică și să cânți în cor. Acum ai ajuns puternic dar ți-ai pierdut vigoarea spirituală. Și atunci, ce folos?

2) Ce ai făcut pentru „Soldoma”? Ai spus că vrei să ai impact în viața lor. Ai spus că vrei să fi relevant. Ai spus că vei avea mai mult succes dacă vei ajunge în poziții politice înalte. Câți ai câștigat pentru Dumnezeu? Și atunci, ce folos?

3) Cât ai câștigat în „Sodoma”? Ai trecut de la cort la casă. Ai bani și poziție. Ai rate în bancă și credite. Ai tot mai multe bogății. Dar, în final ai pierdut totul! Și atunci, ce folos?

4) Ce-ți face familia? Este soția ta fericită și împlinită? Sunt copiii tăi credincioși? Se pare că toți ceilalți din familia ta se îndreaptă într-o direcție greșită. Copiii au preluat conducerea. Iar gândirea lor este total lumească. Și atunci, ce folos?

Ați întâlnit vreun Lot? Cum arăta? 

Touché!


Vorbim mult. Prea mult uneori.  Și prea ușor. Vorbim când ar fi timpul să tăcem. Și apoi tăcem când e nevoie mai mult ca oricând să vorbim.

Vorba are valoare. Are forță.

Mă gândesc la cele doar câteva cuvinte ale lui Bartimeu. Au oprit din drum pe Mântuitorul și l-au vindecat. Mă gândesc la cele câteva cuvinte ale femeii disperate dar rostite la timpul potrivit: „așa este, dar și cățeii mănâncă firimiturile care cad de la masa stăpânilor lor”. Mă gândesc la întrebările fariseice și răutăcioase care au primit următorul răspuns: „Dați Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu”. Atât! Și s-a făcut liniște!

E importat să cunoști momentul potrivit pentru a da răspunsul tău. Biblia spune :

Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, și ce bună este o vorbă spusă la vremea potrivită. ( Prov.15:23 ) 

Oare sunt momente când ironiile și răutățile altora trebuiesc întâmpinate cu replica noastră?

Uneori e cazul să le ignorăm. Și Domnul a tăcut când a fost întrebat. Dar uneori trebuie să răspunzi pentru a nu se crede foarte înțelept. Ei bine, aici e nevoie de mult discernământ.

Să vedem câteva cazuri de „vorbe spuse potrivit”:

Scriitorul George Bernard Shaw i-a scris lui Winston Churchill:

„Dragă Domnule Churchill,

Vă trimit două bilete la noul meu spectacol, care va avea loc Joi seară. Vă rog să mă onorați cu prezența și vă aduceți un prieten, dacă aveți vreunul.”

Churchill îi trimite scriitorului următorul răspuns:

„Dragă Domnul Shaw

Din cauza unor programări deja făcute, îmi pare nespus de rău că nu pot participa la spectacol. Cu toate acestea, voi veni la al doilea spectacol al d-voastră, dacă va mai fi vreunul.”

Touché!

Fratele Lulu Cenușe de la Hațeg, băiat de păstor, mi-a povestit următoarea situație. Era copil când cobora scările seminarului din București acolo unde familia sa locuia pentru o vreme. Pe scări s-a întâlnit cu directorul de pe atunci a seminarului, fratele Ioan Bunaciu. Acesta l-a oprit pe băiețelul Lulu și l-a dojenit spunându-i: „Măi, la voi acolo la țară, nu ați învățat să salutați?” Răspunsul copilului a venit fulger: „Ba da! Dar nu pe toți țăranii!”

Din nou, touché!

Acum e rândul vostru să ne spuneți pe scurt o situație care se finalizează cu  … „touché”. 

De ce nu suport bebelușii în biserică


Exact! Ați citit bine. Nu-i suport. Am mari probleme să-i tolerez. Și nu vorbesc de bebelușii care vin pentru serviciul de binecuvântare. Ooo, nu! Ei sunt adorabili. Nu mă refer nici de cei ce tocmai s-au „născut din nou” și vin la cateheză pentru a păpa „laptele duhovnicesc”. Este o splendoare timpul petrecut alături de ei.

Iritarea apare însă atunci când întâlnesc bebeluși care au 20 de ani. Alții și mai bine de atât. Pe ei nu-i suport. Prezența lor în trupul lui Cristos este înfricoșătoare.

Cum este profilul unui astfel de „bebeluș” învechit?

Fratele A.W. Tozer ne oferă câteva trăsături în cartea Succesul și Creștinul.

Iată doar trei dintre ele:

  1. Nu se poate concentra foarte mult timp. Își pierde interesul foarte repede. Este încântat acum iar peste 60 de secunde începe să țipe plin de frustrare. La rugăciune nu rezistă mai mult de 10 minute. Cititul Bibliei a durat doar până pe 10 ianuarie.
  2. Preocupat cu lucrurile simple. El vrea doar păpică, căldurică, suzetă, schimburi curate, pe mămica aproape și … cam atât. Nu-l interesează studiile biblice, călătoriile misionare sau lucrurile atât de complicate.
  3. Ahtiat după amuzament. E suficient să te stâmbi la el, că se distrează de minune. Tot ce vrea e să se joace. Vrea jucării. Și le vrea mereu. Și la masă, și la culcare, și când stă în pătuț și la plimbare. Trebuie să aibe jucăriile cu el. Biserica este un mic teatru în care el trebuie să fie distrat.

Ați întâlnit așa „bebeluși” în biserică? Ce alte caracteristici ați mai observat la ei? 

M-ai rănit! Și acum…?


Cel mai bun moment de-a rezolva o problemă este înainte de a apărea. Dar, uneori este imposibil. Probleme apar în relații. Nu-i o supriză. Dar ele trebuiesc rezolvate biblic.

Când cineva m-a rănit, m-a jignit sau mi-a făcut rău, ce-i de făcut?

Sau ce nu trebuie să fac?

  • Nu răspund cu aceeași monedă.
  • Nu joc rolul „victimei” sau a „persecutatului”.
  • Nu las mânia și răutatea să mă macine în tăcere.
  • Nu vorbesc de rău la alții persoana respectivă.

Să nu fac nimic? Nu!

Soluția biblică nu-i foarte comodă. Am vrea să o evităm dar este prea clară să ne facem că nu am priceput-o.

  • Merg la persoana în cauză. Nu să-l umilesc, ci să-l corectez. Sunt momente când Dumnezeu ne dă o așa pace în inimă, că nici nu este cazul să mai mergem. Ofensa persoanei nu și-a atins ținta.
  • Dacă nu recunoaște că a greșit atunci chem „ajutoare”. Aceste persoane trebuie să fie de încredere și duhovnicești. Scopul este: împăcarea.
  • Dacă nici al doilea pas nu are succes, spun „bisericii”. Aici este vorba de păstori, adunarea credincioșilor, comitet, etc.
  • Dacă nici așa nu se rezolvă, îmi rămâne decât să sper, să aștept și să mă rog.

Te-a rănit cineva fără motiv? Cum ai reacționat? 

Versetul biblic favorit


Nu avem enorme probleme să ne hotărâm care este culoarea preferată. Sau care este mâncarea savurată cel mai mult. Sau locul care ne încântă cel mai tare.

Ne este tare greu însă atunci când este vorba de versetele din Biblie. Avem mai multe preferate.

Care vă este versetul favorit? 

Nu știu pe care să îl aleg dar mă opresc la unul care stă tare lipit de inima mea:

Psalmul 32:8

Eu – zice Domnul – te voi învăța și-ți voi arăta calea pe care trebuie s-o urmezi, te voi sfătui și voi avea privirea îndreptată asupra ta.

Acum este rândul tău. 

Post Navigation

%d blogeri au apreciat asta: