Vă aflați în experiența „cuptorului”?

Ce face Dumnezeu atunci când trecem prin necazuri și încercări? Ce face Dumnezeu atunci când vijelii, șuvoaie aprige lovesc în noi și familiile noastre? Ce face Dumnezeu? 

Poate chiar acum în timp ce ochii tăi citesc aceste cuvinte, întrezărești nori întunecoși și cenușii adunându-se în grabă peste viața ta! Poate deja te lupți cu o mare încercare. Ce face Dumnezeu în timpul ăsta? Un lucru nu-l face: NU stă nepăsător! Nu-i spectator. El vine alături de tine. 

El va ședea, va topi și va curăți argintul; va curăți pe fii lui Levi, îi va lămuri cum lămurește aurul și argintul, și vor aduce Domnului daruri neprihănite – Maleahi 3:3

Dumnezeu este ca și un meșter argintar. Ochii argintarului sunt fixați pe suprafața argintului pus în cuptor. Îl ține în foc și nu trebuie scos nici prea devreme, nici prea târziu. Așteaptă momentul potrivit pentru a-l scoate din foc. Când știe că este momentul? Când argintarul își poate vedea fața reflectându-se în argint! 

Nu știu cum te comporți în crize și furtuni. Dar când eu am trecut prin furtuni, am strigat cu disperare la Domnul: „Gata! Ajunge! Până când? Scoate-mă repede de aici!” Am crezut că nu voi rezista! Dar am trecut cu bine. Domnul a fost bun cu mine! Domnul ESTE bun cu noi! 

Dacă furtunile te înspăimântă și îți este frică să mai stai o secundă în cuptor, nu ești singur. Ni se întâmplă fiecăruia (și chiar de mai multe ori).

Dar să fim încurajați! Atunci când navigăm prin necazurile vieții, Argintarul Suprem ne ține în cuptor. Dar nu ne uită acolo niciodată! El are toată atenția asupra noastră, ochii Lui sunt fixați pe noi! Dorința Lui este curățirea noastră. Și pentru asta ne ține în cuptor până la momentul potrivit. Și chiar atunci când credem că nu mai rezistăm, El ne scoate mai frumoși și mai curați! 

Cum sunteți voi? Treceți printr-o experiență de „cuptor”?

Cum n-am băgat de seamă

Joi seară avem întâlnire de rugăciune la biserică. Aproape toată ziua de ieri am „alergat” prin oraș între câteva vizite, ore de religie, întâlniri și treburi casnice. Am ajuns la biserică mai mult gâfâind decât liniștit și pregătit de închinare.  M-am așezat în bancă alături de băieții mei și am răsuflat ușurat de două ori. După cântarea „Sună harfa laudei mele” si două rugăciuni am deschis Biblia iar fratele Samuiel a citit un verset superb din Scriptură. Verset care a rămas înfipt în mintea și inima mea:

Uitați-vă cu băgare de seamă la cele ce s-au petrecut până în ziua de azi, până în a douăzeci și patra zi a lunii a noua, din ziua când a fost întemeiat Templul Domnului, uitați-vă cu băgare de seamă la ele. – Hagai 2:18

Uitați-vă cu băgare seamă la cele ce s-au petrecut până azi.

Cred că suntem atât de grăbiți și repeziți încât nu mai avem timp nici energie să privim cu băgare de seamă la ce se petrece cu noi, în noi, lângă noi. Dumnezeu ne învăluie a fiecare clipă cu dragostea Lui. Peste noi trec în fiecare zi valuri și tone de binecuvântări. Le mai băgăm în seamă? Le prețuim? Mai avem timp să ne uităm la ele și să lăsăm lacrimile recunoștinței să se rostogolească în tăcere pe obrazii noștri?

Suntem chemați să-l iubim pe Dumnezeu cu toată ființa noastră. Este trist este că ni s-au atrofiat simțurile. Nu mai percepem semnăturile lui Dumnezeu din jurul nostru.

De ce nu mai avem timp să ne spălăm auzul cu sunetul produs de zăpada înghețată sub apăsarea pașilor noștri?

De ce nu ne mai îngenunchem auzul cu sunetul păsărelelor sau cu zgomotul de apă care curge din izvor?

De ce nu mai avem timp să pipăim coaja de copac sau țurțurul de pe ștreașină?

De ce nu mai avem timp să ne rugăm alături de copiii noștri și să-i ascultăm cum se roagă pentru cele mai „banale” lucruri?

Suntem prea grăbiți. Grăbiți să ajungem la taste și ecran, la plastic, căști în urechi și touchscreen-uri. Prea grăbiți să mai băgăm de seamă ce s-a petrecut cu noi. Prea grăbiți să mai recunoaștem Mâna și Glasul Celui ce ne-a creat.

Te rog, oprește-te pentru câteva clipe. Uită-te cu băgare de seamă la ce s-a petrecut în viața ta până acum …. Ce vezi? Uită-te atent! ….

Sunt multe binecuvântări pe care Domnul le-a așezat în viața ta.

Care este binecuvântarea pe care nu ai băgat-o de seamă până astăzi?