Ambasadorul

"Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia lui Cristos"

Archive for the tag “spiritualitate”

De ce nu suport bebelușii în biserică


Exact! Ați citit bine. Nu-i suport. Am mari probleme să-i tolerez. Și nu vorbesc de bebelușii care vin pentru serviciul de binecuvântare. Ooo, nu! Ei sunt adorabili. Nu mă refer nici de cei ce tocmai s-au „născut din nou” și vin la cateheză pentru a păpa „laptele duhovnicesc”. Este o splendoare timpul petrecut alături de ei.

Iritarea apare însă atunci când întâlnesc bebeluși care au 20 de ani. Alții și mai bine de atât. Pe ei nu-i suport. Prezența lor în trupul lui Cristos este înfricoșătoare.

Cum este profilul unui astfel de „bebeluș” învechit?

Fratele A.W. Tozer ne oferă câteva trăsături în cartea Succesul și Creștinul.

Iată doar trei dintre ele:

  1. Nu se poate concentra foarte mult timp. Își pierde interesul foarte repede. Este încântat acum iar peste 60 de secunde începe să țipe plin de frustrare. La rugăciune nu rezistă mai mult de 10 minute. Cititul Bibliei a durat doar până pe 10 ianuarie.
  2. Preocupat cu lucrurile simple. El vrea doar păpică, căldurică, suzetă, schimburi curate, pe mămica aproape și … cam atât. Nu-l interesează studiile biblice, călătoriile misionare sau lucrurile atât de complicate.
  3. Ahtiat după amuzament. E suficient să te stâmbi la el, că se distrează de minune. Tot ce vrea e să se joace. Vrea jucării. Și le vrea mereu. Și la masă, și la culcare, și când stă în pătuț și la plimbare. Trebuie să aibe jucăriile cu el. Biserica este un mic teatru în care el trebuie să fie distrat.

Ați întâlnit așa „bebeluși” în biserică? Ce alte caracteristici ați mai observat la ei? 

M-ai rănit! Și acum…?


Cel mai bun moment de-a rezolva o problemă este înainte de a apărea. Dar, uneori este imposibil. Probleme apar în relații. Nu-i o supriză. Dar ele trebuiesc rezolvate biblic.

Când cineva m-a rănit, m-a jignit sau mi-a făcut rău, ce-i de făcut?

Sau ce nu trebuie să fac?

  • Nu răspund cu aceeași monedă.
  • Nu joc rolul „victimei” sau a „persecutatului”.
  • Nu las mânia și răutatea să mă macine în tăcere.
  • Nu vorbesc de rău la alții persoana respectivă.

Să nu fac nimic? Nu!

Soluția biblică nu-i foarte comodă. Am vrea să o evităm dar este prea clară să ne facem că nu am priceput-o.

  • Merg la persoana în cauză. Nu să-l umilesc, ci să-l corectez. Sunt momente când Dumnezeu ne dă o așa pace în inimă, că nici nu este cazul să mai mergem. Ofensa persoanei nu și-a atins ținta.
  • Dacă nu recunoaște că a greșit atunci chem „ajutoare”. Aceste persoane trebuie să fie de încredere și duhovnicești. Scopul este: împăcarea.
  • Dacă nici al doilea pas nu are succes, spun „bisericii”. Aici este vorba de păstori, adunarea credincioșilor, comitet, etc.
  • Dacă nici așa nu se rezolvă, îmi rămâne decât să sper, să aștept și să mă rog.

Te-a rănit cineva fără motiv? Cum ai reacționat? 

Mituri despre dragoste – 2


Mit: Fără relația intimă nu voi ști dacă sunt compatibil(ă) cu cealaltă persoană. Fără a trăi împreună nu voi știi dacă căsnicia va funcționa.

Căsătoria nu se încearcă ca și o mașină. Statisticile spun altceva despre asta: cele mai multe divorțuri au loc în cuplurile care au trăit împreună înainte de a se căsători. Iar chestia cu compatibilitatea este o aiureală! Nimeni nu se naște cu un stil! Totul se învață! Dar se învață într-un loc de siguranță și protecție: căsnicia.

Mit: Relațiile intime premaritale sunt romantice. 

Singurul loc romantic este alături de bărbatul care ți-a promis în fața oamenilor și în fața lui Dumnezeu că te va ocroti și te va apăra până la moarte. Ești în siguranță cu el. Nu-ți va da o boală venerică, nu te va lăsa gravidă și apoi îți va cere să faci avort, nu se va culca cu alte fete și nu te va lăsa pentru că are alte planuri. Să devii vulnerabilă în fața unui astfel de băiat, da, este romantic. Romantismul adevărat are loc în cadrul binecuvântat al căsniciei.

Mit: Relațiile premaritale țin relațiile puternice. 

Poți să faci un băiat să se țină de tine o vreme dacă îi dai din când în când ce-și dorește. Dar nu îl poți face să STEA cu tine! Sexul în afara căsătoriei deteriorează relațiile, nu le face mai bune. Pentru că atunci când nu mai ai altceva de făcut, totul dispare. Valoarea pe care un băiat o va pune pe tine este valoare pe care ți-o pui tu însuți!  Cu cât îi vei ceda mai mult cu atât îi vei cere mai mult ( pentru că așa sunt fetele create ). Dar nu și băieții. În afara căsătoriei băiatul nu are nici o obligație față de tine! Diversitatea este mult mai atractivă pentru băieți decât pentru fete. Se va plicitisi de tine. Nu același lucru se întâmplă și în căsnicie? Nu!

Întrebări? 


Beneficiile spirituale ale unui picnic cu toată biserica.


Astăzi dimineață peste 200 de persoane ne-am urcat în mașini și am pornit spre Brădățel. O ieșire cu biserica în aer liber. Aer de munte. Soarele ne-a încăzit duios. Când parcă ne era cam cald, câțiva norișori ne-au trimis un duș răcoritor.

O zi superbă!

Dar care este rostul acestor ieșiri la iarbă verde sau la munte? Au ele vreun strop de spiritualitate? Sau ar trebui să ne simțim vinovați de buna dispoziție de care am avut parte?  Ca să nu zic „distracție” 🙂

Am început întâlnirea noastră de la munte amintindu-ne că Biblia afirmă că un pocăit știe să-l onoreze pe Domnul fie că bea sau mănâncă.  El gândește întotdeauna teologic. El face totul spre slava lui Dumnezeu!

Care sunt beneficiile spirituale ale acestor ieșiri cu întreaga biserică în aer liber? Pentru că sunt destul de obosit ( partidele de volei și tenis sunt vinovate de asta ), am să vă las doar două beneficii:

  1. Afirmarea și glorificarea Dumnezeului Creator. Este frumoasă cântarea 507: Printre munți și dealuri simt pe Dumnezeu, ape cristaline murmură mereu. Dar cântată lângă un pârâiaș din creierul munților care sunt îmbrăcați de pădurile de un verde aprins … este cu totul o altă experiență! Biblia ne spune că cerurile spun slava lui Dumnezeu. Ori de câte ori ne întâlnim sub acest cer ne amintim unii altora de Dumnezeu Creator care ține în ființă prin puterea Lui natura și întreaga creație. Am cântat astăzi în mijlocul munților cântarea O Doamne mare când privesc eu lumea, ce ai creat-o prin al tău cuvânt. Cum să nu fim cuprinși de admirație față de Creatorul nostru când vedem frumusețile pe care le-a creat. Cum să nu strigăm: Ce mare ești, ce mare ești!
  2. O ocazie de a cultiva unitatea între membrii bisericii.  Sunt momente de relaxare în care ne putem împărtășii gânduri și sentimente pe care în alte condiții le-am păstra pentru noi. Am fost încurajat să privesc peste mulțimea împrăștiată prin curtea de la Brădățel și să-i văd pe frații și surorile mele vorbind unii cu alții, discutând, râzând cu poftă, jucându-se, mâncând împreună, ajutându-se unii pe alții, rugându-se împreună. Barierele parcă erau tot mai puține între noi! Am fost mișcat de mărturiile pe care le-am auzit și de felul cum Dumnezeu ne folosește pe fiecare.

A fost o zi frumoasă. O zi de Sâmbătă petrecută într-un decor superb. O zi alături de oameni dragi și prețioși.

Dar și mâine va fi o zi specială. Mâine, în Casa Domnului vom sta în fața unei Cine speciale. O Cină care ne reamintește despre o Jertfă supremă. În fața acestui Sacrificiu până și natura s-a cutremurat și cerul s-a îmbrăcat în doliu.

 

 

 

 

 

 

 

Duh erotic în cercurile evanghelice


Influența duhului erotic este simțită  aproape peste tot în cercurile evanghelice. Multe cântări din anumite tipuri de întâlniri au în ele mai mult romantism decât Îl au pe Duhul Sfânt. Atât cuvintele cât și melodia sunt făcute pentru a ridica lascivul. Cristos este curtat cu o familiaritate care denotă o total ignoranță cu privire la cine este El.

Nu este intimitatea reverențioasă a sfântului care se închină, ci familiaritatea neobrăzată a celui care iubește în mod carnal.

( Născut după miezul nopții – A.W. Tozer )

Are dreptate fratele Tozer și de data asta? 

Post Navigation

%d blogeri au apreciat: