Se apropie săptămâna de evanghelizare la „Betleem” Hațeg

Neglijarea rugăciunii duce la decădere

 

Sunt cercetat de Domnul citind cartea „O chemare la rugăciune” de J.C. Ryle.

Iată un citat tulburător:

Bibliile citite fără rugăciune, predici auzite fără rugăciune, căsătorii începute fără rugăciune, călătorii întreprinse fără rugăciune, locuine alese fără rugăciune, prietenii legate fără rugăciune, actul zilnic al rugăciunii private în sine făcut în grabă, sau făcut fără inimă – aceștia sunt felul de pași descrescători pe care mulți creștini îi coboară și ajung într-o condiție spirituală paralizantă, sau ating punctul unde Dumnezeu îi lasă să aibe o cădere îngrozitoare.

Acesta este procesul care formează hoinarii Loți, nestatornicii Samsoni, Solomonii cu soții idolatre, inconsecvenții Asa, flexibilii Iosafați, îngrijoratele Marta din care pot fi găsite atât de multe în Biserica lui Cristos. De multe ori istoria simplă a acestor cazuri este următoarea – au devenit neglijenți față de rugăciunea în taină.

Cum este viața noastră de rugăciune? 

 

Frățioru, încurajări și regrete.

Cristi Pană. Îl puteți cunoaște citindu-l pe Frățioru. Mi-a fost coleg la Seminar. Un băiat excepțional alături de care orice umbră de tristețe dispare. Este unul din puținii oamenii pe care-i cunosc să aibe darul divin al încurajării și îmbărbătării.

Am aflat că s-a despărțit pentru o vreme de tatăl său.

Iată mesajul ” frățiorului” de pe contul personal de FB:

Multumim mult dragilor pentru toate mesajele scrise cu atata duiosie! A fost o inmormantare la care cu siguranta s-ar fi bucurat si tata, daca era in viata! O zi insorita… mesaje frumoase… o celebrare a vietii unui lucrator incercat… o binecuvantare pentru toti! Ceilalti din afara familiei au marturisit ceea ce noi din interiorul ei am stiut-o dintotdeauna! Regretul nostru a fost ca poate aceste cuvinte frumoase ar fi trebuit sa fie spuse cat el inca era in viata. Modest cum era, nu cred ca s-ar fi mandrit, ci doar ar fi fost incurajat in lucrarea pe care o facea. Este un lucru pe care eu l-am invatat si pe care o sa-l practic fata de alti lucratori incercati!

Îi mulțumesc lui Cristi că a avut puterea și curajul să ne împărtășească lecția învățată în „valea plîngerii”.

Ne rugăm să nu avem prea multe regrete la final!